• Tipărire
• Email

Detalii

Creat: Luni, 09 Februarie 2015 14:42

Accesări: 5968

CONSILIUL JUDEŢEAN CĂLĂRAŞI

Direcţia Generalǎ de Asistenţǎ Socialǎ şi Protecţia Copilului Cǎlǎraşi

Adresa: 910105 - Călăraşi - str. Bărăganului nr. 1 ;
Tel./Fax: 0242 - 311060 ; 0242 – 306917 ;
e-mail:Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; web:www.dgaspc-cl.ro

STRATEGIA JUDEŢEANĂ

 PENTRU PROTECȚIA ȘI PROMOVAREA

DREPTURILOR COPILULUI

2014-2020

CUPRINS

1. INTRODUCERE                                                                     3                                                                                                                                                                                                                                                             
2. OBIECTIVUL GENERAL AL STRATEGIEI                      28    
3. PRINCIPIILE STRATEGIEI                                                  32                                               

 SERVICII/MISIUNE                                                                                                                                                       

1. GRUPURI ŢINTĂ ALE STRATEGIEI                                 34                                 

 INSTITUŢII RESPONSABILE ŞI PARTENERI                            36              

ÎN IMPLEMENTAREA STRATEGIEI    

1. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE/MĂSURI           43             
2. REZULTATE AŞTEPTATE                                                  45                                              
3. INTRODUCERE

ANEXĂ – plan operaţional pentru implementarea strategiei judeţene în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului pentru perioada 2014 - 2016

Direcţia Generalǎ de Asistenţǎ Socialǎ şi Protecţia Copilului Cǎlǎraşi - (DGASPC) - a fost înfiinţatǎ prin Hot. nr. 106/ 27 octombrie 2004 aparţinând Consiliului Judeţean Cǎlǎraşi, prin comasarea Direcţiei Generale Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului Cǎlǎraşi şi Direcţia Judeţeanǎ de Asistenţǎ Socialǎ Cǎlǎraşi şi  preluarea Centrului de Îngrijire şi Asistenţă din localitatea Ciocǎneşti şi a Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropshiatrică din localitatea Plătăreşti, prin preluarea în mod corespunzător a atribuţiilor şi funcţiilor acestora.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi este organizată şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea Consiliului Judeţean

Rolul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială si Protecţia Copilului Călăraşi: realizează la nivel judeţean măsurile de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.

Funcţiile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi:

În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de lege, Direcţia Generală de Asistenţă Socială si Protecţia Copilului Călăraşi îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii:

- De strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială, a planului de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi a programelor de acţiune antisărăcie, pe care le supune spre aprobare Consiliului Judeţean Călăraşi;

- De coordonare a activitaţilor de asistenţă socială şi protecţie a copilului la nivelul judeţului;

-  De administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie;

- De colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile publice locale de asistenţă socială, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu;

- De execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile antisărăcie, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi pentru soluţionatea urgenţelor sociale individuale şi colective la nivelul judeţului;

- De reprezentare a Consiliului Judeţean Călăraşi pe plan intern şi extern în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului.

Date statistice DGASPC :

D.G.A.S.P.C. are următoarea structură organizatorică destinatǎ protecţiei copilului:

q  SERVICIUL ALTERNATIVE DE TIP FAMILIAL 

Misiune/Arie de competenţă:

Serviciul ATF a fost înfiinţat în baza HCJ (în data de 01.11.2002) de modificare a organigramei DJPDC Cǎlǎraşi, fiind preluat în data de 01.01.2005 conform HCJ nr. 106/2004 de aprobare a organigramei şi regulamentului de organizare şi funcţionare a DGASPC Cǎlǎraşi.

Este parte integrantǎ a paletei de servicii sociale pe care le oferǎ D.G.A.S.P.C Cǎlǎraşi. Serviciile de tip familial au rolul de a asigura la domiciliul unei persoane fizice sau familii, creşterea şi îngrijirea copilului separat temporar sau definitiv, de pǎrinţii sǎi. Serviciile de tip familial au un caracter specializat în funcţie de nevoile şi caracteristicile copiilor protejaţi.

Compartiment prevenire abandon  şi reintegrare familialǎ

- identificǎ, evalueazǎ în baza unui plan de servicii emis de comunitatea localǎ şi solutioneazǎ cazurile copiilor abandonaţi sau cu risc de abandon;

- ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia ţinând cont de vârsta şi gradul sǎu de maturitate;

- identificǎ rudele pânǎ la gradul IV în vederea plasǎrii copilului în familia lǎrgitǎ sau persoane care pot îngriji copii aflaţi în dificultate în baza unui plan individualizat de protecţie a cǎrui finalitate, când este posibil, va fi reintegrarea în familia naturalǎ;

- urmǎrirea respectǎrii istoriei personale, a personalitǎţii, familiei biologice şi a tradiţiilor copilului;

- menţinerea relaţiilor personale ale copilului şi a contactelor directe cu pǎrinţii, rudele , precum şi cu alte persoane faţǎ de care copilul a dezvoltat legǎturi de ataşament;

- asigurarea în general a menţinerii fraţilor împreunǎ ,prioritar fiind interesul superior al copilului;

- asigurarea protecţiei copilului pe o perioadǎ determinatǎ, pânǎ la integrarea sau reintegrarea acestuia în familia naturalǎ, extinsǎ sau substitutivǎ;

- asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate a copilului;

- asigurǎ o intervenţie profesionistǎ prin echipe pluridisciplinare;

- monitorizeazǎ, familiile care au primit în plasament copii, cu prioritate familia lǎrgita, pe toatǎ durata acestei mǎsuri, precum şi pǎrinţii biologici ai copilului dupǎ revenirea acestora în mediul familial;

- verificǎ şi reevalueazǎ cel puţin o datǎ la 3 luni împrejurǎrile legate de plasamentul copilului prin revizuirea planului individualizat de protecţie şi propune Comisiei de Protecţia Copilului sau dupǎ caz, Instanţei de judecatǎ, menţinerea mǎsurii dacǎ condiţiile nu s-au modificat în vederea reintegrǎrii copilului în familia naturalǎ, sau sistarea acesteia în caz contrar, ţinând cont de prevederile Legii nr. 272/2004 modificatǎ şi completatǎ prin Legea nr.257/2013, privitor la:

- orice mǎsurǎ specialǎ de protecţie este temporarǎ;

- obligaţia exercitǎrii de cǎtre parinţi a drepturilor şi obligatiilor pe care le au faţǎ de copil;

- acordǎ asistenţǎ şi consiliere pǎrinţilor copilului urmǎrind dacǎ aceştia îşi pot asuma responsabilitǎţile şi dacǎ îşi îndeplinesc obligaţiile pǎrinteşti, aşa încât sǎ previnǎ apariţia situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului;

- monitorizeazǎ şi înregistreazǎ evoluţiile înregistrate în implementarea planului individualizat de protecţie.

Referitor la plasamentul familial este vorba de copii aflaţi în dificultate pentru care se instituie o mǎsurǎ de protectie specialǎ pe o perioadǎ de timp determinatǎ.

         Beneficiarii acestui tip de mǎsurǎ de protecţie specialǎ sunt familii fǎrǎ venituri, care conform planului de servicii întocmit de comunitatea localǎ de unde provine copilul sunt în imposibilitate temporarǎ de a-şi exercita drepturile pǎrinteşti, unul din pǎrinţi este decedat iar celǎlalt nu îşi poate creşte copilul din lipsǎ de venituri, pǎrinţi care au fost decǎzuţi din drepturile pǎrinteşti sau cei al cǎror domiciliu nu a putut fi identificat, copii ai cǎror pǎrinţi sunt plecaţi la muncǎ în strǎinǎtate aceştia rǎmânând fǎrǎ reprezentant legal. Pentru aceşti copii se instituie mǎsura de plasament la rude pǎna la gradul IV, terţǎ familie/persoanǎ. Finalitatea planului individualizat de protecţie poate fi : reintegrarea copilului în familia naturalǎ atunci când condiţiile o permit, sau adopţia internǎ pentru copii care au fost declaraţi adoptabili conform procedurii din Legea nr. 273/2004 modificatǎ şi completatǎ prin Legea nr.233/2012 şi HG nr.350/2012 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr.273/2004, modificatǎ şi completatǎ.

Modalitatea de selectare a beneficiarilor:

- beneficiarii sunt selectaţi în baza planului de servicii întocmit de comunitǎţile locale care propun o mǎsurǎ de protecţie;

- în baza sesizǎrilor scrise primite la sediul DGASPC Cǎlǎraşi.

- se asigurǎ consilierea şi sprijinul familiei naturale în vederea reintegrǎrii copilului în familia naturalǎ ţinând cont de interesul superior al copilului şi necesitatea creşterii acestuia alǎturi de pǎrinţii biologici.

Compartiment evaluare copil care a sǎvârşit  fapte penale şi nu rǎspunde penal

Pentru copilul care a sǎvârşit o faptǎ penalǎ prevǎzutǎ de legea penalǎ,

dar care nu rǎspunde penal, se dispune una din mǎsurile  prevǎzute în Legea

 nr. 272/2004 art.55 lit. a şi c. şi Hotǎrârea nr.1439/2004 privind serviciile  

specializate destinate copilului care a sǎvârşit o faptǎ penalǎşi nu rǎspund

 penal.

         În dispunerea uneia dintre mǎsuri, Comisia pentru Protecţia Copilului, atunci când existǎ acordul pǎrinţilor sau al altui reprezentant legal al copilului, ori Instanţa judecǎtoreascǎ dupǎ caz, atunci când acest acord lipseşte va ţine cont de:

a) condiţiile care au favorizat sǎvârşirea faptei;

b) gradul de pericol social al faptei;

c) mediul în care a crescut şi trǎit copilul;

d) riscul sǎvârşirii din nou de cǎtre copil a unei fapte prevǎzute de legea penalǎ;

e) orice alte elemente de naturǎ a caracteriza situaţia copilului.

         Dacǎ fapta sǎvârşitǎ nu prezintǎ un grad mare de pericol şi pǎrinţii îşi asumǎ responsabilitatea de a supraveghea copilul instituindu-se mǎsura supravegherii specializate, care constǎ în menţinerea copilului în familia sa sub condiţia respectǎrii de cǎtre acesta a unor obligaţii cum ar fi:

- frecventarea cursurilor şcolare;

- utilizarea unor servicii de zi;

- urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;

- interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legǎturi cu anumite familii.

         În cazul în care menţinerea în familia naturalǎ nu este posibilǎ sau atunci cand copilul nu îşi îndeplineşte obligaţiile, Comisia pentru Protecţia Copilului, sau dupa caz instanţa judecǎtoreascǎ, pot dispune plasamentul copilului în familia lǎrgitǎ sau substitutivǎ.

         În cazul în care fapta sǎvârşitǎ prezintǎ un grad ridicat de pericol social, precum şi când copilul pentru care s-a stabilit o mǎsurǎ de protecţie specialǎ sǎvârşeşte în continuare fapte penale, Comisia pentru Protecţia Copilului sau dupǎ caz instanţa, pot dispune pe o perioadǎ determinatǎ plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidenţial specializat.

 Atributii:

- previne şi combate  acţiunile şi comportamentele deviante ale copiilor ;

- contribuie la educarea copiilor în spiritul respectului faţǎ de lege şi faţǎ de valorile morale, în spiritul toleranţei, demnitǎţii şi solidaritǎţii ;

- participǎ la sprijinirea copiilor în evoluţia spre o viaţǎ normalǎ, responsabilǎ şi corectǎ ;

- asigurǎ reintegrarea şcolarǎ, familialǎ şi socialǎ a copilului ;

- oferǎ consiliere şi sprijin copiilor care au sǎvârşit o faptǎ penalǎ şi nu rǎspund penal, precum şi familiilor acestora pentru a nu mai sǎvârşi astfel de infracţiuni ;

- propune Comisiei de Protecţia Copilului sau instanţei judecǎtoreşti mǎsurile de protecţie specialǎ pentru copilul care  a sǎvârşit o faptǎ penalǎ şi nu rǎspunde penal ;

- colaboreazǎ cu poliţia, parchetul, serviciile de reintegrare socialǎ, supraveghere şi protecţia victimelor şi inspectoratul şcolar în vederea reintegrǎrii copilului ;

       În cadrul compartimentului “minori care au sǎvârşit fapte penale si nu rǎspund penal sunt instrumentate şi cazurile de minori gasiţi neânsoţiţi pe teritoriul altui stat în baza prevederilor Legii nr.272/2004 şi Hotǎrârea nr.1443/2004, privind metodologia de repatriere a copiilor români neǎnsoţiţi şi asigurarea mǎsurilor de protecţie specialǎ în favoarea acestuia în baza cǎreia se întocmeşte planul de repatriere al minorului şi reinserţie socialǎ a acestuia.

q  COMPARTIMENT ADOPŢII ŞI POSTADOPŢII

     Activitatea din cadrul Compartimentului  Adopţii reprezintǎ o componentǎ importantǎ a sistemului de protecţie specialǎ şi constǎ în identificarea celei mai potrivite familii pentru fiecare copil a cǎrui procedurǎ de adopţie a fost încuviinţatǎ de instanţa de judecatǎ prin sentinţǎ civilǎ. Se delimiteazǎ de restul serviciilor sociale destinate protecţiei copilului din cadrul instituţiei.

    În cadrul desfǎşurǎrii activitǎţii Compartimentul  Adopţii, prin  echipa formatǎ din asistent social-responsabilul de caz copil, psiholog şi consilier juridic se  analizeazǎ situaţia copilului care are ca finalitatea PIP -adopţia internǎ, se consilieazǎ pǎrinţii fireşti ai copilului/tutorele dupǎ caz, precum şi copilul cu vârsta peste 12 ani, se întocmesc rapoarte de consiliere, în baza cǎrora ulterior se întocmeşte raportul copilului cu propunerea încuviinţǎrii deschiderii procedurii adopţiei care se înainteazǎ instanţei judecǎtoreşti. Activitatea compartimentului adopţii are ca finalitate identificarea celei mai potrivite familii pentru fiecare copil care a fost declarat adoptabil pe baza de sentinţǎ judecǎtoreascǎ şi gǎsirea unui domiciliu permanent pentru copil adopţia fiind ultima mǎsurǎ şi în acelaşi timp definitivǎ.

În cadrul Compartimentului Adopţii şi Postadopţii se deruleazǎ urmǎtoarele activitǎţi:

  - Evidenţa copiilor al cǎror PIP stabileşte ca finalitate adopţia internǎ

 (pentru aceşti copii se vor realiza demersurile necesare în vederea

deschiderii procedurii adopţiei interne prin intermediul instanţei de judecatǎ).

- Opinia copilului, copiii aflaţi în evidenţa compartimentului sunt implicaţi

activ în demersurile vizând adopţia, opinia/consimţǎmântul acestora fiind

exprimat numai dupǎ o informare corespunzǎtoare în raport cu vârsta şi

 capacitatea lor de înţelegere.

- Compatibilitate copil-familie potenţial adoptatoare (compartimentul ado

pţii asigurǎ determinarea compatibilitǎţii copil – familie potenţial adopta-

toare pe baza nevoilor copilului, dorinţelor şi opiniei exprimate de acesta.

Informare ( compartimentul  oferǎ persoanei/familiei care îşi exprimǎ intenţia

de a adopta informaţii complete despre procedura de atestare, pregǎtire,

precum şi de serviciile de sprijin existente.

Sprijin (pentru fiecare persoanǎ/familie care doreşte sǎ adopte va fi desemnat

un asistent social responsabil de caz,altul decât responsabilul de caz al

copilului şi asigurǎ sprijinul necesar acesteia.

Evaluarea (asistentulsocialdesemnat responsabil de caz organizeazǎ întâlniri cu familia/persoana care doreşte sǎ adopte, în vederea evaluǎrii acesteia, conformunui program stabilit de comun acord.

Procesul de potrivire ( se deruleazǎ numai dupǎ ce familia/persoana potenţial adoptatoare a obţinut atestatul de familie aptǎ sa adopte şi au fost potrivite de cǎtre cu copii aflaţi pe lista acestuia.

Informare şi sprijin (compartimentul oferǎ informaţii şi asigurǎ sprijinul necesar pentru pǎrinţii copilului pentru care finalitatea PIP este de adopţia internǎ.

Consimţǎmântul la adopţie (pǎrinţii copilului sau, dupǎ caz, reprezentantul

legal al cǎrui consimţǎmânt la adopţie este cerut de lege sunt informaţi asupra

consecinţelor şi efectelor adopţiei, în special asupra încetarii legǎturilor de

rudenie ale copilului.Pǎrinţii copilului sau, dupa caz, reprezentantul legal îşi

exprimǎ în mod liber şi necondiţionat consimţǎmântul cu privire la adopţie.

Activitǎţi de informare a comunitǎţii (comunitatea este informatǎ cu privire la problematica copiilor care pot beneficia de adopţie şiare acces la informaţii de specialitate vizând procedurile necesare finalizǎrii procesului de adopţie.

Activitati de sprijin si consiliere (compartimentul post adopţii asigurǎ servicii

de sprijin, consiliere şi asistenţǎ familiilor adoptatoare, copiilor adoptaţi şi

familiei biologice.

Monitorizare post adopţie (compartimentul post adopţii asigurǎ urmǎrirea şi

monitorizarea evoluţiei copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi pǎrinţii adoptivi

pe o perioada de minim 2 ani.

q  SERVICIUL ASISTENŢĂ  MATERNALĂ

Misiune/Arie de competenţă:

Serviciul de asistenţă maternală asigură protecţia copilului care necesită stabilirea unei măsuri de protecţie ce impune creşterea, îngrijirea şi educarea copilului de către un asistent maternal profesionist (AMP); această protecţie include şi plasarea copilului în regim de urgenţă şi plasarea copilului cu nevoi speciale.

Categorii de beneficiari:

Orice copil are dreptul de a beneficia de serviciul de asistenţă maternală, dacă se impune acest lucru. Copilul şi familia sa au acces la serviciul de asistenţă maternală care recunoaşte nevoile individuale ale lor şi răspunde acestora ţinând cont de religie, origine etnică, limbă, cultură, dizabilităţi şi sexualitate.

Atribuţii:

-   identifică şi evaluează capacitatea solicitanţilor în vederea atestării ca AMP, în condiţiile legii;

-   întocmeşte şi instrumentează dosarele de atestare a asistenţilor maternali profesionisti;

-   susţine propunerile de eliberare a atestatului de asistent maternal, precum şi pe cele de suspendare sau retragere a atestatului, motivat, în faţa Comisiei pentru Protecţia Copilului Călăraşi;

-   întocmeşte, păstrează şi actualizează dosarul AMP, conform standardelor ;

-   sprijină şi monitorizează activitatea AMP, asigurându-se că acesta este informat în scris, accepta, întelege şi actionează  în conformitate cu standardele, procedurile şi metodologia promovate de către autoritatea competentă;

-   prezintă asistentului maternal profesionist, înainte de plasarea copilului la acesta, standardele, procedurile şi oricare alte instrucţiuni referitoare la ingrijirea copilului, asigurându-se ca acestea au fost înţelese;

-   identifică nevoile de pregătire şi potenţialul fiecărui AMP;

-   evaluează anual activitatea fiecarui AMP, conform standardelor ;

-   întocmeşte şi instrumentează dosarele pentru reînnoirea, suspendarea sau retragerea  atestatului de asistent maternal profesionist, în condiţiile legii;

-   asigură servicii de consiliere asistenţilor maternali în vederea optimizării activităţii de creştere, îngrijire şi educare a copiilor pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie;

-   instrumentează toate sesizările referitoare la copii care necesită protecţie prin îngrijirea lor de către un AMP, identificând în funcţie de nevoile fiecărui copil, asistentul maternal potrivit;

-   coordonează procesul de potrivire a copilului cu asistentul maternal, astfel încat nevoile şi preferinţele copilului să fie satisfăcute;

-   coordonează activităţile privind pregătirile referitoare la îngrijirea de zi cu zi a copilului înaintea plasării copilului sau în cel mult 7 zile dupǎ plasare, în cazul plasamentului în regim de urgenţă şi facilitează comunicarea şi informarea părţilor (copil, familie, asistent maternal);

-   întocmeşte convenţia de plasament;

-aduce la cunoştinţă asistentului maternal toate informaţiile despre copil, necesare în vederea asigurării îngrijirii în siguranţă a acestuia, precum şi a celorlalţi copii ai asistentului maternal sau plasaţi la acesta;

-   propune autorităţilor competente instituirea/schimbarea/încetarea măsurii de protecţie;

-   urmăreşte evoluţia copiilor pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie, precum şi evoluţia relaţiilor dintre copii şi asistentul maternal profesionist, revizuind periodic planul individualizat de protecţie;

-   urmăreşte protejarea copilului faţă de orice formă de abuz, neglijare si exploatare;

-   desfăşoară activităţi specifice în vederea menţinerii legăturii copilului cu familia naturală/extinsă, conform planului individualizat de protecţie;

-   realizează revizuiri ale evaluării nevoilor copilului la intervale regulate,  pe durata măsurii de protecţie specială şi ori de câte ori s-a constatat o modificare neaşteptată în circumstanţele care au dus la stabilirea măsurii;

-   reevaluează împrejurările care au stat la baza măsurii de protecţie specială şi ori de câte ori se constată o modificare în circumstanţele care au dus la stabilirea măsurii de protecţie, înaintează dosarul spre soluţionare autorităţilor competente;

-   organizează, coordonează şi monitorizează activităţile în care sunt implicaţi alţi specialişti, atunci când nevoile copilului impun aceste intervenţii;

-   vizitează în mod regulat copilul, având inclusiv intâlniri individuale cu copilul;

-   acţionează, în condiţiile legii, pentru menţinerea relaţiilor copilului cu familia sau cu orice persoane relevante pentru viaţa copilului;

-   întocmeşte, păstrează şi actualizează dosarul copilului aflat în plasament la asistent maternal profesionist;

-   se asigură ca fiecare copil este înscris la un medic de familie şi are acces la o îngrijire medicală corespunzătoare, inclusiv consiliere şi terapie, îngrijire stomatologică şi oftalmologică, un regim alimentar adecvat şi informaţii despre un mod de viaţă sănătos;

-   se asigură ca dezvoltarea educaţională şi socială a fiecarui copil plasat este stimulată prin frecventarea grǎdiniţei, şcolii sau participarea la orice alte forme organizate de stimulare şi educare;

-  întocmeşte referatele pentru eliberarea sumelor  necesare creşterii şi îngrijirii copiilor, conform legislaţiei în vigoare;

-   îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de conducerea instituţiei, în limitele competenţelor legale;

-   colaboreazǎ cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului;

q     SERVICIUL PENTRU DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE VIAŢĂ INDEPENDENTĂ

Misiune:

Crearea, dezvoltarea și aplicarea unui ansamblu de măsuri și proceduri menite să ducă la formarea, dezvoltarea și îmbunătățirea deprinderilor de viată independentă pentru copiii şi tinerii aflaţi în evidența sistemului de protecție a copilului.

Atribuţii:

- asigurarea tuturor  condițiilor de dezvoltare armonioasă a personalității copiilor sau tinerilor aflaţi în evidenta sa, în sfera deprinderilor de viată independent;

- asigură premisele și condițiile pentru  implementarea programelor de intervenție specifică pentru  dezvoltarea deprinderilor de viată independentă potrivite cu  vârsta, personalitatea și aspirațiile fiecărui copil/tânar;

- stabilirea și intreținerea unei relații în care beneficiarii să se simtă că sunt întâmpinați cu sensibilitate, empatie (atenție, nu simpatie) și respect;

- grijă și sprijin acordat în funcție de nevo;

- consolidarea unei rețele de suport social;

- consolidarea funcțiilor de adult (matur) și stimularea interacțiunilor plecând de la acest nivel;

- concentrarea pe internalizarea modelelor și rolurilor de adult matur;

- încurajarea căutarii de soluţii proprii pentru situaţiile de criză;

- terapie şi asistenţǎ în situaţii de crizǎ; 

Beneficiari:

Copii/tineri din sistemul de protecție  care se pregătesc să părăseasca instituția de stat și vizează integrarea socială și ocupațională în cadrul comunităţii.

O atenţie deosebită şi măsuri sporite de protecţie socială, în vederea incluziunii sociale şi profesionale, trebuie acordate tinerilor aflaţi în situaţii de vulnerabilitate, care riscă să fie marginalizaţi la intrarea lor în viaţa socială şi profesională, datorită lipsei unui sprijin din partea familiei.

O astfel de categorie de tineri o reprezintă tinerii instituţionalizaţi care la împlinirea vârstei de 18/26 ani părăsesc sistemul de protecţie.

q     SERVICIUL DE EVALUARE COMPLEXĂ, CONSILIERE COPIL ŞI PROTECŢIE DE TIP REZIDENŢIAL

Compartiment evaluare complexǎ şi consiliere copil

-  identificǎ copii cu dizabilitǎţi care necesitǎ încadrare într-un grad de handicap;

- verificǎ îndeplinirea condiţiilor privind încadrarea copilului într-un grad de handicap;

- întocmeşte raportul de evaluare complexǎ şi planul de recuperare a copilului cu dizabilitǎţi şi propune CPC încadrarea copilului într-un grad de handicap;

- întocmeşte planul individualizat de protecţie pentru copilul cu dizabilitǎţi;

- urmǎreşte realizarea planului de recuperare a copilului cu dizabilitǎţi, respectiv a planului individualizat de protecţie, aprobat de comisie;

- efectueazǎ reevaluarea anualǎ a condiţiilor privind încadrarea copilului într-un grad de handicap;                              

Compartiment  protecţie de tip rezidenţial

- identificǎ copiii pentru care este necesarǎ o mǎsurǎ de protecţie de tip rezidenţial

- propune comisiei / instanţei judecǎtoreşti o mǎsurǎ de protecţie de tip rezidenţial;

- colaboreazǎ cu celelalte servicii pentru a identifica o alternativǎ la protecţia de tip rezidenţial;

- ţine evidenţa copiilor care beneficiazǎ de o mǎsurǎ de protecţie de tip rezidenţial;

q     SERVICIUL MONITORIZARE, SECRETARIAT C.P.C., INTERVENŢIE URGENTĂ

Compartimentul secretariat C.P.C.

 - înregistreazǎ cererile adresate de cǎtre copii în legaturǎ cu procedurile în faţa comisiei şi le aduce la cunoştinţǎ modul în care au fost soluţionate;

- convoacǎ persoanele chemate în faţa comisiei pentru soluţionarea cazurilor privind copiii aflaţi în dificultate;

- întocmeşte procesele verbale ale şedinţelor comisiei;

 - redacteazǎ  şi comunicǎ hotǎrârile comisiei cu privire la mǎsura de protecţie stabilitǎ pentru copil;

- asigurǎ activitatea de secretariat a comisiei;

Compartimentul monitorizare

- monitorizeazǎ respectarea drepturilor copilului, centralizeazǎ şi sintetizeazǎ informaţiile la nivel judeţean;

- urmǎreşte şi supravegheazǎ aplicarea mǎsurilor speciale de protecţie a drepturilor copilului;

- întocmeşte fişa de monitorizare lunarǎ şi trimestrialǎ a activitǎţii în domeniul protecţiei copilului;

- asigurǎ transmiterea informaţiilor din fişa de monitorizare la DPC;

- întocmeşte raportǎri statistice privind protecţia copilului aflat în dificultate;

 - actualizeazǎ baza de date privind copiii aflaţi în evidenţa D.G.A.S.P.C ;

Compartimentul strategii, sinteză şi probleme de autoritate tutelară

- contribuie la elaborarea de studii şi sinteze cu privire la protecţia drepturilor copilului;

- participǎ la elaborarea strategiei judeţene în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi întocmeşte planul de implementare al acesteia;

 - întocmeşte proiecte în scopul dezvoltǎrii de servicii destinate copilului;

 - promoveazǎ drepturile copilului;

 - colaboreazǎ cu autoritǎţile administraţiei publice locale şi sprijinǎ activitatea acestora în domeniul protecţiei drepturilor copilului;

- acordǎ asistenţa tehnicǎ necesarǎ pentru crearea şi formarea structurilor comunitare consultative ca formǎ de sprijin în activitatea de protecţie a copilului;

Compartimentul intervenţie urgentǎ

În zona de activitate vizând gravida aflatǎ în risc de abandon :

- asigurǎ femeilor însǎrcinate consiliere (socialǎ, juridicǎ, şi/sau de altǎ naturǎ), suport (emoţional, material) şi faciliteazǎ accesul la servicii medicale de specialitate, cu scopul de a preveni abandonul copilului şi de a promova dreptul la viaţǎ şi la o stare de sǎnǎtate cât mai bunǎ. În cadrul sistemului judeţean, serviciul se înscrie în categoria serviciilor de prevenire care acţioneazǎ pentru scǎderea numǎrului de copii pǎrǎsiţi în unitǎţi spitaliceşti.

- asigurǎ femeii însǎrcinate aflate în situaţie de risc (minore, fǎrǎ venituri şi/sau fǎrǎ locuinţǎ, cu probleme de relaţionare, provenite din familii cu mulţi copii, care trǎiesc într-un context dificil – conflicte conjugale, monoparentalitate, dependenţa de alcool, lipsa ocupaţiei) consiliere, suport şi acces la servicii medicale de specialitate, cu scopul de a preveni abandonul copilului şi de a promova dreptul sǎu la viaţǎ şi la o stare de sǎnǎtate cât mai bunǎ;

- asigurǎ identificarea, evaluarea, consilierea şi acompanierea gravidei pe perioada sarcinii astfel încât aceasta sǎ nu devinǎ o sarcinǎ nedoritǎ;

- asigurǎ acompanierea şi monitorizarea mamei imediat dupǎ naştere pentru ca relaţia mamǎ – copil sǎ fie una responsabilǎ;

- asigurǎ informare şi acompaniere pentru integrare familialǎ, socialǎ şi profesionalǎ;

- asigurǎ acompaniere pentru obţinerea drepturilor bǎneşti şi de stare civilǎ;

- asigurǎ medierea relaţiilor gravidei cu serviciile de sǎnǎtate, O.N.G.-uri, alte organisme şi organizaţii în vederea obţinerii unor drepturi sociale;

- asigură părinţilor consiliere şi sprijin;

- contribuie la depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinţii săi;

- contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul de servicii;

- oferǎ – în condiţii extreme – alternative temporare de îngrijire a copilului în cadrul unei familii subtitutive;

- colaboreazǎ cu dispensare medicale, spitale, D.M.P.S., instituţii comunitare, O.N.G.-uri, alte servicii din cadrul D.G.A.S.P.C.

În domeniul reintegrǎrii familiale a copilului aflat la AMP:

- reintegrarea, în familia naturalǎ, a copilului care beneficiazǎ de mǎsurǎ de protecţie în AMP sau, în situaţia în care aceasta nu este posibilǎ, gǎsirea de alternative de tip familial;

- pregǎteşte, asigurǎ, evalueazǎ, sprijinǎ şi monitorizeazǎ dezvoltarea relaţiilor familiale ale copilului pe parcursul unor contacte directe cu aceasta pentru realizarea eficientǎ a procesului de reintegrare;

- identificarea activǎ a beneficiarilor direcţi;

- asigurǎ, pregǎteşte şi evalueazǎ dezvoltarea relaţiilor familiale ale copilului pe parcursul unor contacte directe şi nemijlocite cu familia, cu scopul de a promova reintegrarea/integrarea copilului în familia sa naturalǎ/largitǎ,

- asigurǎ monitorizarea şi evaluarea acestor relatii;

- acordǎ  orientare şi suport moral şi informaţional, consiliere (socialǎ, juridicǎ, psihologicǎ, educativǎ) copilului, familiei naturale;

- stimuleazǎ capacitatea de comunicare a copiilor prin crearea unui climat de încredere, respectând dreptul la exprimarea liberǎ a opiniei;

- implicǎ copiii în procesul de luare a deciziilor, de consultare în stabilirea programului de intervenţie specificǎ, în funcţie de vârsta şi de gradul de maturitate psiho-socialǎ;

- organizeazǎ întâlniri directe, nemijlocite, în cadru organizat şi/sau la domiciliul familiei, în condiţii care sǎ asigure confidenţialitate şi o ambianţǎ propice comunicǎrii, dar şi o securitate adecvatǎ pentru copil (mai ales în cazurile în care copilul a fost maltratat în familie);

- acordǎ consiliere şi sprijin pǎrinţilor copiilor şi solicitǎ autoritǎţilor competente evaluarea mǎsurii de protecţie stabilite, dacǎ situaţia familialǎ permite reintegrarea copilului;

În zona de activitate a Telefonului Copilului:

- desfăşoară activităţi de informare şi promovare a serviciilor oferite copiilor expuşi la abuz, neglijare şi exploatare;

- preia şi verifică sesizările cu privire la situaţiile de abuz,  neglijare şi exploatare a copilului;

 - asigură clienţilor asistenţă şi consiliere pentru depăşirea situaţiilor de criză;

 - consilierii din cadrul TC furnizează informaţii adecvate nevoilor clienţilor şi îi îndrumă către servicii corespunzătoare, inclusiv îi reorienteză către alte servicii de specialitate în domeniul protecţiei copilului împotriva abuzului, neglijării şi exploatării;

- intervine în regim de urgenţă pentru evaluare şi intervenţie specializată.

În domeniul social stradal:

- desfăşoară acţiuni de informare la nivelul comunităţii cu privire la serviciile pe care le oferă, dar şi cu privire la serviciile existente pentru copiii străzii şi, după caz, pentru familiile acestora ;

- acordă asistenţă socială şi protecţie specială copiilor străzii prin parcurgerea etapei de identificare şi preluare a cazului din cadrul metodei managementului de caz;

- identifică zonele frecventate de copiii străzii;

- respectă etapele de identificare şi preluare a cazurilor, parcurgându-se următoarele subetape interdependente, după cum urmează : a) contactarea copilului; b) luarea măsurilor  de intervenţie imediată la propunerea lucrătorului social stradal; c) înregistararea cazului la  D.G.A.S.P.C. ;

- desfăşoară  acţiuni stradale periodice împreună cu poliţia în baza unui plan comun de intervenţie;

- monitorizează situaţia copiilor în stradă prin contactarea periodică a acestora în vederea intrării acestora în circuitul de servicii specializate;

- sesizează consiliului local din comunitatea din care provine copilul pentru întocmirea planului de servicii, atunci când se reintegrează copilul în familie;

- colaborează cu serviciile din cadrul reţelei de intervenţie.

Compartiment contraceptie, prevenire abandon

- identificarea femeilor fertile si a cuplurilor apartinand categoriilor sociale defavorizate care au nevoie de servicii de planificare familiala;

- efectuarea consultului contraceptive complet- consilierea privind importanta si necesitatea planificarii sarcinii;

- consilierea privind alegerea , modul de administrare a metodei adecvate clientei sau cuplului, eventualele efecte secundare si modul de reactionare la aparitia acestora;

- practicarea si consilierea contraceptiei naturale, hormonale;

- monitorizarea si urmarirea clientelor si a cuplurilor in functie de metoda utilizata;

- Diagnosticarea clinica si de laborator a sarcinii asociata cu o consiliere adecvata in functie de optiunea clientei, fie spre dispensarizare si acompaniere la medicul specialist pentru consultatie prenatala, fie acompaniate la serviciul de intrerupere voluntara a sarcinii;

-Profilaxia, diagnosticul si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala , a bolilor inflamatorii pelvine, cancerul genitor-mamar si tulburarilor vietii de cuplu( aceste activitati au loc si sunt realizate  in colaborare cu alte servicii al caror profil interfereaza cu serviciul sus mentionat);

- Realizarea de programe educative in domeniul sanatatii reproducerii pentru publicul vizat;

q  SERVICIUL INVESTIŢII -  ACHIZIŢII

q  COMPARTIMENTUL RELAŢII CU PUBLICUL

q  COMPARTIMENTUL CONTABILITATE

q  BIROUL ADMINISTRATIV

q  COMPARTIMENTUL  RESURSE UMANE

q  COMPARTIMENTUL JURIDIC

q  AUDIT

În subordinea D.G.A.S.P.C funcţioneazǎ urmǎtoarele servicii de tip rezidenţial / servicii de zi  destinate protecţiei copilului :

CENTRUL DE PRIMIRE ÎN REGIM DE URGENŢĂ « SF. MARIA » CĂLĂRAŞI  

Misiune:

Misiunea Centrului de Primire în Regim de Urgenţă „Sf. Maria” constă în asigurarea protecţiei copilului cu vârstă cuprinsă între 2-18 ani, respectiv a copilul cu vârstă cuprinsă între 0-3 ani cu handicap, pe o perioadă determinată de timp, atunci când acesta se află în pericol iminent în propria familie, familia lărgită sau în familia substitutivă.

Atribuţii:

- asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare în funcţie de nevoile fiecărei categorii de beneficiari;

- asigură supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală, îngrijire şi supravegherea permanentă a beneficiarilor;

- asigură paza şi securitatea beneficiarilor;

- asigură protecţie şi asistenţă în cunoaşterea şi exercitarea drepturilor lor;

- asigură accesul la educaţie, informare , cultură;

- asigură educaţia informală şi nonformală a beneficiarilor în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale;

- asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea;

- asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor;

- asigură participarea  la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor;

- asigură intervenţie de specialitate, de ex.:consiliere psihologică;

- contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie;

- urmăresc modalităţile concrete de punere în aplicare a măsurilor de protecţie specială, integrarea şi evoluţia beneficiarilor în cadrul serviciului şi formulează propuneri vizând completarea sau modificarea planului individualizat de protecţie sau îmbunătăţirea calităţii îngrijirii acordate;

- asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber;

- asigură menţinerea relaţiilor cu familia.

       Beneficiarii:

- copii cu vârsta cuprinsă între 2-18 ani, aflaţi în una din următoarele situaţii: abuz (fizic, emoţional, sexual), neglijare exploatare ;

- copii cu vârstă cuprinsă între 0-3 ani cu handicap, aflaţi în situaţie de A/N/E.

CENTRUL DE SERVICII SOCIALE PENTRU COPIL ŞI FAMILIE   S.E.R.A. CĂLĂRAŞI

Acesta este un edificiu construit în anul 1999 prin finanţarea exclusivǎ a Fundaţiei S.E.R.A.

Complexul cuprinde :

- centru rezidenţial - module pentru copii rezidenţi 2-14 ani, capacitatea 24 locuri şi 2 vile a câte 12 locuri fiecare pentru copii/tineri rezidenţi 14-26 ani;

         -  centru de zi – are o capacitate de 40 locuri pentru copii cu vârste între 3-7 ani, care provin din familii defavorizate, în scopul menţinerii copilului în propria familie şi dezvoltarea unei relaţii armonioase  între pǎrinţi şi copii, reducându-se astfel posibilitatea de abandon şi instituţionalizare;

Misiune:

Furnizarea şi asigurarea accesului copiilor aflaţi în dificultate, pe o perioadǎ determinată, la găzduire, îngrijire, educaţie şi pregătire în vederea reintegrării sau integrării familiale şi socio- profesionale.
        Atribuţii:

- asigurǎ cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi conditiile igienico-sanitare necesare protectiei speciale a copiilor, tinerilor în functie de nevoile si de caracteristicile fiecare categorii de beneficiari;

- asigurǎ, dupǎ caz, supravegherea stǎrii de sǎnǎtate, asistenţǎ medicalǎ, îngrijire şi supraveghere permanentǎ a  beneficiarilor;

- asigurǎ  beneficiarilor protecţie şi asistenţǎ în cunoaşterea şi exercitarea drepturilor lor;

- asigurǎ accesul beneficiarilor la educaţie, informare, culturǎ;

- asigurǎ educaţia informalǎ şi nonformalǎ a beneficiarilor, în vederea asimilǎrii cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrǎrii sociale;

- asigurǎ socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea;

- asigurǎ climatul favorabil dezvoltǎrii personalitǎţii copiilor;

- asigurǎ participarea beneficiarilor la activitǎţi de grup şi la programe individualizate,adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor;

- asigurǎ intervenţie de specialitate;

- monitorizeazǎ  evoluţia beneficiarilor în cadrul serviciului şi formuleazǎ propuneri vizând completarea sau modificarea planului individualizat de protecţie sau îmbunǎtǎţirea calitǎţii îngrijirii acordate;

- asigurǎ posibilitǎţi de petrecere a timpului liber;

- colaborează cu Direcţiile de Muncă şi Protecţie Socială în sensul comunicării hotărârilor/sentinţelor civile privind măsurile de ocrotire/protecţie specială (tutelă, plasament) în vederea acordării alocaţiei de întreţinere;

- reevalueaza trimestrial  măsurile de protecţie sau ori de câte ori este necesar;

- monitorizarea şi înregistrarea evoluţiei  copilului în implementarea planului individualizat de protecţie;

- organizarea, coordonarea şi monitorizarea activităţilor în care sunt implicaţi alţi specialişti, atunci când nevoile copilului impun aceste intervenţii;

- stabileşte proceduri de lucru în cadrul serviciului, metodologia de organizare şi funcţionare a unitǎţii, planul anual de acţiune, norme de organizare internă a serviciului, cu respectarea prevederilor legale; le supune verificării serviciului juridic şi aprobării conducerii DGASPC;

- monitorizeazǎ menţinerea relaţiilor copilului cu familia naturală, cu excepţia situaţiei copilului adoptat, sau cu orice ale persoane relevante pentru viaţa acestuia;

- asigurǎ întocmirea, păstrarea şi actualizarea documentaţiei referitoare la situaţia copiilor care beneficiază de acest serviciu şi, respectiv la situaţia familiilor care îl asigură;

- asigurǎ participarea personalului propriu la programe de pregătire specifică, în funcţie de nevoile de formare identificate;

         CENTRUL DE PLASAMENT « SF. ŞTEFAN » PERIŞORU  

Acesta a fost preluat in anul 1998 de la Inspectoratul Şcolar ca un centru  “mamut” adǎpostind copii cu vârsta cuprinsǎ  între 3 – 18 ani. Centrul a beneficiat, începand cu anul 1991, de programul « FIL ROUGE » derulat de Crucea Roşie Geneva şi Fundaţia Pro Victimis din Elveţia. Centrul are o capacitate de 110 locuri, fiind organizat într-un complex de 8 vile, cu un numǎr de 12 – 16 locuri

Misiune :

Furnizarea şi asigurarea accesului copiilor aflaţi în dificultate, pe o perioadǎ determinată, la găzduire, îngrijire,  educaţie şi  pregătire în vederea reintegrării sau integrării familiale şi socio-profesionale.
       Atribuţii:

- asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul, condiţiile igienico-sanitare necesare copiilor şi tinerilor;

- supraveghează starea de sănătate, îngrijire şi supraveghere permanentă a copiilor şi tinerilor;

- asigură paza şi securitatea  copiilor şi tinerilor;

- asigură copiilor şi tinerilor  protecţie şi asistenţă în cunoaşterea şi exercitarea  drepturilor lor;

- asigură accesul copiilor şi tinerilor  la educaţie , informare , cultură.

- asigură educaţia informală şi non-formală a copiilor şi tinerilor , în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale;

-asigură socializarea copiilor şi tinerilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea;

- asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor;

- asigură participarea copiilor şi tinerilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor;

- asigură intervenţie de specialitate;

- contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie;

- urmăreşte aplicarea măsurilor de protecţie speciale, integrarea copiilor şi tinerilor în centru şi formulează  propuneri în vederea completării sau modificării planului individualizat de protecţie;

- asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber.

CENTRUL DE PLASAMENT FǍUREI

Centrul de Plasament «  Fǎurei » este structurat în 3 vile având o capacitate totalǎ de 36 locuri din care 24 pentru copii cu nevoi speciale. Vilele sunt rezultatul  implementǎrii unui program PHARE 2001, ce s-a derulat  începând cu trimestrul IV 2002, prin care s-a închis  componenta rezidenţialǎ a Centrului de Plasament “Cuore” Fǎurei. 

Misiune :

Furnizarea şi asigurarea accesului copiilor aflaţi în dificultate, pe o perioadǎ determinată, la găzduire, îngrijire,  educaţie şi  pregătire în vederea reintegrării sau integrării familiale şi socio-profesionale.
       Atribuţii:

- asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul, condiţiile igienico-sanitare necesare copiilor şi tinerilor;

- supraveghează starea de sănătate, îngrijire şi supraveghere permanentă a copiilor şi tinerilor;

- asigură paza şi securitatea  copiilor şi tinerilor;

- asigură copiilor şi tinerilor  protecţie şi asistenţă în cunoaşterea şi exercitarea  drepturilor lor;

- asigură accesul copiilor şi tinerilor  la educaţie , informare , cultură.

- asigură educaţia informală şi non-formală a copiilor şi tinerilor , în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale;

-asigură socializarea copiilor şi tinerilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea;

- asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor;

- asigură participarea copiilor şi tinerilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor;

- asigură intervenţie de specialitate;

- contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie;

- urmăreşte aplicarea măsurilor de protecţie speciale, integrarea copiilor şi tinerilor în centru şi formulează  propuneri în vederea completării sau modificării planului individualizat de protecţie;

- asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber.

COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE PENTRU COPILUL CU HANDICAP SEVER CĂLĂRAŞI

Acesta a fost înfiintat prin finanţare SERA, Consiliul Judeţean  Cǎlǎraşi şi ANPCA în decembrie 2002.Complexul este rezultatul « Programului naţional de închidere a instituţiilor de tip vechi destinate copiilor cu nevoi speciale care nu pot fi restructurate ».

Complexul are în componenţă următoarele servicii:

-          Centrul de plasament pentru copii cu handicap sever  - capacitate 50 locuri ;

-         Centrul de recuperare, de zi pentru copilul cu handicap – capacitate 50 locuri;

-         Compartiment de consiliere  şi asistenţă pentru persoane cu tulburări de spectru autist- capacitate 32 locuri.

Centrul de plasament pentru copii cu handicap sever  are drept scop asigurarea promovării si protejării drepturilor copilului cu handicap sever care este temporar sau definitiv, privat de mediul său familial sau care, pentru respectarea acestor drepturi, nu poate fi lăsat în mediul său familial, necesitând o măsură de protecţie.

Misiune:

Asigurarea accesului copiilor cu dizabilităţi psihomotorii severe, pe o perioadă determinată la găzduire, îngrijire, educaţie, recuperare şi pregătire pentru (re)integrarea în familie şi comunitate.

Atribuţii :

-  asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare  copiilor / tinerilor care beneficiază de măsura protecţiei speciale în regim rezidenţial   in functie de nevoile identificate, de tipul şi gradul dizabilităţii ;

- asigură supravegherea stării de sănătate, asistenţa medicală curentă şi intervenţiile în caz de urgenţă, activităţile de recuperare şi reabilitare, îngrijire de bază, suport educaţional pentru formarea, dezvoltarea şi consolidarea unor deprinderi de viaţă independentă;   

- asigură supravegherea şi securitatea beneficiarilor ;

- asigură beneficiarilor protecţIe şi asistenţă în cunoaşterea şi exercitarea drepturilor lor ;

- asigură accesul beneficiarilor la educaţie, informare, cultură ;

- asigură educaţia informală şi nonformală a beneficiarilor în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrǎrii sociale ;

 - asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea ;

- asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor;

- asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor si caracteristicilor lor ;

- asigură intervenţii de recuperare kinetoterapeutică, logopedică, psihologică, ocupaţională ;

- contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie ;

- facilitează menţinerea legăturii cu familia naturală/lărgită, organizează întâlniri ale beneficiarilor cu membrii familiei, monitorizează vizitele acestora în centru ;

- asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber, în limitele impuse de implicaţiile dizabilităţii.

Structura organizatorică :

Centrul de plasament este structurat  în 4 module de îngrijire de tip familial , astfel: 3 dintre ele  au  fiecare  câte 12 locuri şi dispun de câte o sală de activităţi,  2 dormitoare şi  2 grupuri sanitare,  iar cel de al patrulea modul are 16 locuri repartizate în 6 dormitoare,  o sală de activităţi,  4 grupuri sanitare, un oficiu pentru educatori.  Centrul de plasament dispune şi de spaţii ce asigură activităţile conexe îngrijirii rezidenţiale:  cabinet medical, izolator,  cabinet intervenţie educaţională, bloc alimentar, sală mese,  salǎ vizite, cameră  control comportamental, vestiar personal, magazii, spalatorie- lenjerie, birouri.

Beneficiarii : 

Beneficiarii centrului rezidential sunt copii cu dizabilităţi severe, cu  vârste cuprinse între 2 şi 18 ani, dar şi tineri pentru care s-a dispus menţienerea măsurii plasamentului în regim rezidenţial cu scopul de a  evita excluderea lor socială în absenţa posibilităţilor de integrare familială, până la identificarea unor posibilităţi de transfer în centre specializate pentru îngrijirea adulţilor (în prezent vârsta maximă a beneficiarilor ocrotiţi este de 28 ani).  Toţi beneficiarii  prezintă tulburări severe sau profunde de dezvoltare neuropsihică şi/sau motorie, fiind  încadraţi în gradul de handicap I grav.

Centrul de recuperare, de zi pentru copilul cu handicap

Misiune:

Prevenirea abandonului şi instituţionalizǎrii copilului cu dizabilităţi psihomotorii prin activităţi de abilitare/reabilitare:  psihoterapie, logopedie, kinetoterapie, terapie ocupaţională dar şi prin activităţi de socializare, educaţie, dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă, activităţi de sprijin şi consiliere a familiei/reprezentanţi legali/asistenţi maternali.

Atribuţii :

- asigură un program educaţional adecvat vârstei, nevoilor, potenţialului de dezvoltare si particularităţilor copiilor ;

- asigură programe de abilitare/reabilitare prin intervenţii specifice : terapie psihologică, ocupaţională, logopedie, kinetoterapie şi hidroterapie ;

- asigură activitati recreative si de socializare ;

- asigură copiilor consiliere psihologică si orientare şcolară si profesională ;

- asigură părinţilor consiliere şi sprijin pentru depăsirea dificultăţilor impuse de dizabilitatea copilului şi pentru dobândirea capacităţilor parentale în vederea continuării intervenţiilor la domiciliu;

- dezvoltă programe specifice pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parinţilor şi a violenţei în familie ;

- contribuie la depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinţii săi ;

- contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul de servicii sau, dupa caz, în planul individualizat de protecţie.

Serviciile oferite de centrul de recuperare de zi sunt complementare demersurilor şi eforturilor propriei familii, serviciilor oferite de unităţile de învăţământ şi serviciilor rezidenţiale pentru copiii cu dizabilităţi din cadrul D.G.A.S.P.C. Călăraşi. CRZ oferă copiilor cu dizabilitaţi activităţi variate şi eficiente de abilitare/reabilitare în conformitate cu nevoile lor specifice.

Centrul   nu oferă cazare si masă,  axându-se doar pe  activitaţi de recuperare/reabilitare.

Structura organizatorică

Centrul de recuperare de zi  are la dispoziţie spaţii pentru organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de terapie individuală, particularizată, fiind structurat în : 1 cabinet intervenţie psihologică ; 1 cabinet logopedie ; 1 cabinet intervenţie educaţională, 1 sală stimulare senzorială ; 1 sală kinetoterapie ; 1 sală hidroterapie ; birou asistent social, vestiar personal, grup sanitar beneficiari, grup sanitar personal.

Beneficiarii:   

Beneficiarii centrului de recuprare de zi sunt copii cu dizabilităţi,  încadraţi în gradul I, II, III de handicap psihic, motor sau asociat, cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani proveniţi din comunitate -  familii naturale, lărgite sau substitutive  sau din mediul rezidenţial. Serviciile de recuperare / reabilitare se acordă pe o perioadă de 6 luni, conform programului de recuperare,  cu posibilitatea de prelungire în funcţie de recomandările specialiştilor.

Compartimentul de consiliere şi asistenţă a persoanelor cu tulburări de spectru autist

Misiune:  

Facilitezǎ integrarea socioprofesională si educaţională a persoanelor diagnosticate cu tulburări de spectru autist, prin terapii de recuperare, consiliere si asistenţă psihologică oferite atât beneficiarilor direcţi cât şi familiei / reprezentanţilor legali ai acestora.

Scopul intervenţiei este de a sprijini persoanele diagnosticate cu tulburare de spectru autist (TSA) să devină capabile să se integreze social şi professional.

Atribuţii:

- formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii/adulţi;

- învăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cât mai bine schimbărilor din mediul social;

- învăţarea unor abilităţi de autocontrol;

- dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii;

- formarea de deprinderi de învăţare şi de dezvoltare personală.

Serviciile oferite în cadrul compartimentului  constau în:consilierea părinţilor / reprezentanţilor după confirmarea diagnosticului de tulburare de spectru autist,evaluarea psihologică a persoanelor diagnosticate cu TSA, elaborarea planului de intervenţie, asigurarea intervenţiilor specifice individuale şi de grup pentru persoanele cu TSA conform unui program individual / de grup stabilit împreună cu familia / persoana cu TSA, consilierea familiei în vederea continuării demersurilor recuperatorii la domiciliu şi în vederea integrării sociale, evaluarea intervenţiilor, organizarea de grupuri suport pentru părinţi,

referirea către servicii complementare.

Structura organizatorică

Compartimentul de consiliere şi asistenţă a persoanelor cu TSA a fost  înfiinţat prin Hotărârea C.J.Călăraşi nr. 72/31.05.2012, conform Acordului de parteneriat încheiat între D.G.A.S.P.C.Călăraşi, Fundaţia Romanian Angel Appel şi M.M.F.P.S. – Direcţia Generală Protecţia Copilului, în vederea implementării unor activităţi specifice în cadrul proiectului POSDRU 602899 “Şi ei trebuie să aibă o şansă” – program de sprijin pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist.

Capacitatea compartimentului  este de 32 de locuri

Compartimentul TSA are la dispoziţie 2 cabinete, în care se desfăşoară activităţi individuale ( 2 şedinţe /săptămână a câte 30-45 min).

Beneficiarii:

Copii / tineri  cu o tulburare de spectru autist ce prezintă documente medicale ce atestă diagnosticul de autism sau tulburările asociate autismului, părinţii / reprezentanţii legali ai acestora, membri ai familiilor extinse ale persoanelor cu TSA.

CENTRUL MATERNAL CĂLĂRAŞI

         Este un serviciu de tip rezidenţial care funcţionează în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi. Centrul s-a înfiinţat în februarie 2002 şi este rezultatul derulării unui proiect de dezvoltare a serviciilor din cadrul Direcţiei, proiect finanţat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Guvernul României – Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie şi Consiliul Judeţean Călăraşi.Centrul maternal intră în complementaritate cu servicii din cadrul Direcţiei, iar dezvoltarea lui oferă servicii alternative la instituţionalizarea copilului şi suportul necesar pentru ca familia să-şi asume exercitarea drepturilor şi îndatoririlor ce-i revin faţă de copil.

Este un serviciu pentru protecţia copilului de tip rezidenţial, organizat pe model familial şi are o capacitate de 5 locuri, fiind alcătuit din 5 camere pentru mamă şi copil (cu baie proprie), o cameră de zi, o sală pentru servirea mesei, o bucătărie, o spălătorie, un cabinet de educaţie pentru sănătate şi prevenire îmbolnăviri şi un cabinet de evaluare psihosocială şi consiliere.

Misiune:

 Permite formarea, menţinerea şi întărirea legăturilor familiale, precum şi sprijinirea familiei pentru asumarea responsabilităţilor parentale. Acestea se realizează oferind mamei cu risc crescut de abandon, care se confruntă cu dificultăţi de natură materială, socială, profesională sau relaţională, suportul necesar pentru a deveni aptă să-şi asume responsabilităţi faţă de copil. În Centrul maternal se acordă mamei posibilitatea de a-şi cunoaşte copilul şi de a-şi consolida ataşamentul faţă de propriul copil, asigurând condiţii de prevenire a instituţionalizării copilului.

Atribuţii:

- oferă găzduire, hrană, asistenţă medicală şi consiliere cuplurilor mamă – copil, în cazurile acelor mame (în special al mamelor tinere) cu risc crescut de abandon;

- asigură beneficiarilor o alimentaţie corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, care răspunde nevoilor nutriţionale ale adultului (femeie adultă, gravidă, lăuză) şi ale copilului (nou-născut, sugar, copil cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani şi după caz, alte grupe de vârstă);

- asigurǎ copiilor rezidenţi în centrul maternal  asistenţă medicală profilactică şi curativă în vederea unei bune dezvoltări;

- asigurǎ fiecǎrui cuplu mamă – copil  o intervenţie personalizată în funcţie de nevoile identificate la admiterea în centru, adaptată ulterior şi axată pe dezvoltarea autonomiei mamei şi pe pregătirea reîntoarcerii cuplului mamă – copil în mediul familial, în condiţii sigure şi favorabile dezvoltării copilului.

- oferǎ sprijin cuplului mamă – copil prin implicarea unei echipe interdisciplinare formate din asistent social, psiholog, educator şi legătura cu întregul sistem de servicii existent la nivelul comunităţii;

- sprijină mama, în mod individualizat şi personalizat, în demersul de asumare a rolului matern, astfel încât aceasta să-i poată asigura copilului o dezvoltare corespunzătoare nevoilor sale afective, sociale, educaţionale şi medicale;

- asigurǎ activităţi de educaţie şi consiliere a beneficiarelor privind : igienă şi îngrijire personală, acordarea primului ajutor, nutriţie şi dietă, schema de vaccinări a copilului, infecţii cu transmitere sexuală, elemente de educaţie contraceptivă şi sexuală, consiliere psihologică, consiliere juridică;

- desfăşoară activităţi  pe teme educative de interes, de orientare şi consiliere vocaţională, de intermediere a relaţiei mamei cu diferite servicii aflate în comunitate, menite să sporească mamei capacitatea de (re)inserţie în viaţa autonomă şi de responsabilizare.

- realizează activităţi de pregătire a părăsirii instituţiei de către cuplul mamă – copil atât pentru reintegrarea socio-profesională şi referirea către alte servicii sociale pentru susţinerea reintegrării şi menţinerea legăturilor familiale, cât şi pentru transferul către un alt serviciu de tip rezidenţial ( evaluarea finală a nevoilor cuplului mamă – copil în vederea elaborării planului de servicii post-rezidenţiale care să consolideze abilităţile dobândite  de cuplul mamă – copil pe perioada găzduirii, mama va cunoaşte demersurile ce urmează a fi intreprinse şi autorităţile locale din comunitatea în care se reintegrează cuplul mamă – copil care se vor implica).

Beneficiarii:

Beneficiarii direcţi ai Centrului maternal sunt cuplurile mamă – copil (cu vârsta de până la 3 ani), inclusiv gravida aflată în ultimul trimestru de sarcină, aflate în situaţii de risc în ceea ce priveşte separarea copilului de familia sa (în general mame singure, mame minore, mame provenind din familii sărace, mame care se confruntă cu probleme financiare, relaţionale).

         COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE OLTENIŢA     Complexul  include urmǎtoarele servicii :

              - Serviciul rezidenţial pentru copilul cu handicap sever cu o capacitate de 40 locuri pentru copii/tineri cu vârsta cuprinsǎ între 0-20 ani şi are o structurǎ modularǎ ;

              - Centrul de îngrijire şi recuperare de zi pentru copilul cu nevoi speciale cu o capacitate de 50 locuri;

              - Centrul maternal cu o capacitate de 3 locuri pentru cuplul mamǎ-copil;

Centrul de plasament pentru copii cu handicap sever 

Misiune :

Asigurarea accesului copiilor cu dizabilităţi psihomotorii severe, pe o perioadă determinată la găzduire, îngrijire, educaţie, recuperare şi pregătire pentru (re)integrarea în familie şi comunitate.

Atribuţii :

-  asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare  copiilor / tinerilor care beneficiază de măsura protecţiei speciale în regim rezidenţial   in functie de nevoile identificate, de tipul şi gradul dizabilităţii ;

- asigură supravegherea stării de sănătate, asistenţa medicală curentă şi intervenţiile în caz de urgenţă, activităţile de recuperare şi reabilitare, îngrijire de bază, suport educaţional pentru formarea, dezvoltarea şi consolidarea unor deprinderi de viaţă independentă;   

- asigură supravegherea şi securitatea beneficiarilor ;

- asigură beneficiarilor protecţIe şi asistenţă în cunoaşterea şi exercitarea drepturilor lor ;

- asigură accesul beneficiarilor la educaţie, informare, cultură ;

- asigură educaţia informală şi nonformală a beneficiarilor în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrǎrii sociale ;

 - asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea ;

- asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor;

- asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor si caracteristicilor lor ;

- asigură intervenţii de recuperare kinetoterapeutică, logopedică, psihologică, ocupaţională ;

- contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie ;

- facilitează menţinerea legăturii cu familia naturală/lărgită, organizează întâlniri ale beneficiarilor cu membrii familiei, monitorizează vizitele acestora în centru ;

- asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber, în limitele impuse de implicaţiile dizabilităţii.

Structura organizatorică :

Serviciul rezidenţial din cadrul Complexului de Servicii Comunitare Olteniţa, este unul de tip modular cu o capacitate de 40 de locuri, organizat pe  6  module   

Beneficiarii :

Copii cu dizabilitǎţi cu vârsta cuprinsǎ între 0-18 ani.

Centrul de Recuperare de zi

Misiune:

Prevenirea abandonului şi instituţionalizarea copilului cu dizabilitǎţi psiho-motorii severe prin activitǎţi de psihoterapie,  logopedie, kinetoterapie, hidroterapie, terapie ocupaţionalǎ, şi prin activitǎţi de abilitare-reabilitare, socializare, educaţie, dezvoltarea deprinderilor de viaţǎ independente, activitǎţi de sprijin şi consiliere a familiei/reprezentanţi legali/asistenţi maternali

Atribuţii:

- acordarea de servicii gratuite copiilor cu nevoi speciale cu scopul reabilitǎrii socio-medicale şi a reinserţiei sociale;

- sprijinirea familiilor prin activitǎţi de consiliere şi terapie cu scopul de a consolida relaţiile din cadrul familiei;

- crearea şi desfǎşurarea de servicii şi activitǎţi specifice nevoilor copiilor;

- informarea, consilierea şi îndrumarea familiei cu privire la nevoile speciale ale propriilor copii;

-prevenirea abandonului şi instituţionalizǎrii copilului cu dizabilitǎţi psihomotorii prin activitǎti de: psihoterapie, logopedie, kinetoterapie, masaj, hidroterapie, activitǎţi de abilitare/reabilitare, socializare, dezvoltarea deprinderilor de viaţǎ independentǎ, activitǎţi de sprijin şi consiliere;

- prevenirea marginalizǎrii sociale a copiilor cu handicap şi crearea unor perspective satisfǎcǎtoare de viaţǎ pentru întreaga familie

                Beneficiari:

La cererea reprezentanţţilor legali,copiii cu vârsta cuprinsǎ între 3-18 ani, din comunitatea localǎ care prezintǎ dizabilitǎţi psihice şi locomotorii, conform certificatelor de încadrare în grad de handicap.

Centrul maternal

Misiune :

Prevenirea separǎrii copilului de familia sa prin construcţia şi consolidarea relaţiei mamǎ - copil. Prin protecţia cuplului mamǎ- copil/copii, se acordǎ mamei şansa de acomodare, de cunoaştere  şi consolidare a ataşamentului faţǎ de propriul copil şi posibilitatea de  a-şi dezvolta potenţialul şi capacitatea necesarǎ îngrijirii lui. Aceasta presupune ca misiunea Centrului Maternal sǎ fie îndeplinitǎ prin activitǎţi care vizeazǎ mama şi copilul, ca individualitǎţi cu nevoi proprii. Centrul Maternal acţioneazǎ pentru a preveni intrarea copilului în dificultate, fiind situate în categoria structurilor ce intervin pentru prevenirea separǎrii lui de familie.

Atribuţii:

- oferă găzduire, hrană, asistenţă medicală şi consiliere cuplurilor mamă – copil, în cazurile acelor mame (în special al mamelor tinere) cu risc crescut de abandon;

- asigurǎ fiecǎrui cuplu mamă – copil  o intervenţie personalizată în funcţie de nevoile identificate la admiterea în centru, adaptată ulterior şi axată pe dezvoltarea autonomiei mamei şi pe pregătirea reîntoarcerii cuplului mamă – copil în mediul familial, în condiţii sigure şi favorabile dezvoltării copilului.

- oferǎ sprijin cuplului mamă – copil prin implicarea unei echipe interdisciplinare formate din asistent social, psiholog, educator şi legătura cu întregul sistem de servicii existent la nivelul comunităţii;

- desfăşoară activităţi  pe teme educative de interes, de orientare şi consiliere vocaţională, de intermediere a relaţiei mamei cu diferite servicii aflate în comunitate, menite să sporească mamei capacitatea de (re)inserţie în viaţa autonomă şi de responsabilizare.

- realizează activităţi de pregătire a părăsirii instituţiei de către cuplul mamă – copil atât pentru reintegrarea socio-profesională şi referirea către alte servicii sociale pentru susţinerea reintegrării şi menţinerea legăturilor familiale, cât şi pentru transferul către un alt serviciu de tip rezidenţial ( evaluarea finală a nevoilor cuplului mamă – copil în vederea elaborării planului de servicii post-rezidenţiale care să consolideze abilităţile dobândite  de cuplul mamă – copil pe perioada găzduirii, mama va cunoaşte demersurile ce urmează a fi intreprinse şi autorităţile locale din comunitatea în care se reintegrează cuplul mamă – copil care se vor implica).

- asigură beneficiarilor o alimentaţie corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, care răspunde nevoilor nutriţionale ale adultului (femeie adultă, gravidă, lăuză) şi ale copilului (nou-născut, sugar, copil cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani şi după caz, alte grupe de vârstă);

- asigurǎ copiilor rezidenţi în centrul maternal  asistenţă medicală profilactică şi curativă în vederea unei bune dezvoltări;

- oferǎ sprijin cuplului mamă – copil prin implicarea unei echipe interdisciplinare formate din asistent social, psiholog, educator şi legătura cu întregul sistem de servicii existent la nivelul comunităţii;

- sprijină mama, în mod individualizat şi personalizat, în demersul de asumare a rolului matern, astfel încât aceasta să-i poată asigura copilului o dezvoltare corespunzătoare nevoilor sale afective, sociale, educaţionale şi medicale;

- asigurǎ activităţi de educaţie şi consiliere a beneficiarelor privind : igienă şi îngrijire personală, acordarea primului ajutor, nutriţie şi dietă, schema de vaccinări a copilului, infecţii cu transmitere sexuală, elemente de educaţie contraceptivă şi sexuală, consiliere psihologică, consiliere juridică;

Structura organizatoricǎ:

Capacitatea este de 3 de locuri

         Beneficiari

Femeile însǎrcinate în ultimul trimestru de sarcinǎ şi cuplurile mamǎ-copil/copii care se aflǎ în situaţia de risc de abandon şi de excluziune socialǎ, care nu au unde locui pentru o perioadǎ de timp şi care necesitǎ ajutor în vede

MISIUNEA D.G.A.S.P.C.

 Asigurǎ promovarea respectǎrii drepturilor copiilor

D.G.A.S.P.C. Cǎlǎraşi s-a înfiinţat prin hotǎrâre a Consiliului Judeţean Cǎlǎraşi, prin reorganizarea Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Direcţiei de Asistenţǎ Socialǎ, conform prevederilor Legii 272/2004 şi HG 1434/2004.

1. OBIECTIVUL GENERAL AL STRATEGIEI
2.  PRINCIPIILE STRATEGIEI
3.  GRUPURILE ŢINTĂ  ALE STRATEGIEI

Strategia îşi propune să promoveze investiția în dezvoltarea și bunăstarea copilului, pe baza unei abordări  holistice  şi  integrate  de  către  toate  instituţiile  şi  autorităţile  statului,  în   condițiile respectării  drepturilor  copilului,  satisfacerii  nevoilor   acestuia,  precum  și  accesului  universal  la servicii.

La baza elaborǎrii  strategiei se aflǎ legislaţia actualǎ privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului care a valorificat experienţa etapelor de reformǎ anterioarǎ şi se materializeazǎ astfel:

- Constituţia României

- Codul Familiei

- Declaraţia Universalǎ a Drepturilor Omului

- Convenţia cu privire la drepturile copilului ratificatǎ prin Legea nr. 18/1990

- Convenţia cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilitǎţi semnatǎ la 30 martie 2007

- Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului- cu modificǎrile şi completǎrile aduse de Legea 257/2013

- Legea nr. 273/ 2004 privind regimul juridic al adopţiei

- Hotǎrâre nr. 1438/2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separǎrii copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specialǎ a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea pǎrinţilor sǎi

- Hotǎrâre nr. 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului

- Hotǎrâre nr. 1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului - cu modificǎrile şi completarile ulterioare

- Ordinul nr. 35/ 2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protecţiei copilului la asistentul maternal profesionist şi a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde

- Ordinul nr. 137/ 2003 privind aprobarea Programei analitice a cursurilor de formare profesionalǎ pentru asistenţii maternali profesionişti

- Hotarâre nr. 679 din 12 iunie 2003 privind condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului maternal profesionist

- Ordinul nr. 288/2006 pentru aprobarea SMO privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului

-Ordinul nr. 286 /2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind întocmirea planului de servicii şi a normelor metodologice privind întocmirea PIP    

-  HG  nr. 421 / 2008 privind stabilirea nivelului minim al alocaţiei zilnice de hranǎ pentru consumurile colective din instituţiile publice de asistenţǎ socialǎ

- HG nr. 329/2010 privind mǎsuri de eficientizare a activitǎţilor în domeniul adopţiei

-Ordin ORA nr.550/2012 privind aprobarea criteriilor de bazǎ pe baza  cǎrora se realizeazǎ potrivirea teoreticǎ. Criterii pentru adopţie

-Ordin ORA nr.552/2012 privind aprobarea modelului cadru al atestatului de persoanǎ aptǎ sǎ adopte precum şi modelului şi a conţinutului unor formulare, instrumente şi documente utilizate în procedura adopţiei

- HG nr.329/2010 privind unele mǎsuri de eficientizare a activitǎţilor în domeniul adopţiei

- HG nr. 350/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei

- Ordinul nr. 617/2012 privind aprobarea unor mǎsuri vizând asigurarea transparenţei unor etape administrative derulate în cadrul procedurilor de adopţie; relatia cu managerul de caz

- Ordinul 101/2006 privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrul maternal şi a Ghidului metodologic de implementare a acestor standarde

- Ordinul  nr. 21/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial

- Legea nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de  serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, cu modificările ulterioare – H.G. nr.1128/2007

- Hotărârea nr.1440/2004 privind condiţiile şi procedura de licenţiere şi de inspecţie a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi – cu modificările şi completările ulterioare

- Hotărârea nr.1024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei nr. 68/2003 privind serviciile sociale  precum şi a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale

- Ordonanţa nr. 68/2003 privind serviciile sociale

- Legea nr. 677/2001 privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date

- Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

- Ordinul  nr.89/2004 pentru apobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de primire în regim de urgenţǎ pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat

- Ordinul nr. 287/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie

- Ordinul nr. 95/2006  pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului şi  serviciile publice de asistenţǎ socialǎ/persoane cu atribuţii de asistenţǎ socialǎ, în domeniul protecţiei copilului

- Ordinul nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii sociale, acreditaţi conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale

- H.G. nr. 23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale

- Ordinul nr. 27/2004pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial pentru copiii cu dizabilităţi

- Ordinul nr. 25/ 2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrele de zi pentru copiii cu dizabilitǎţi

- Legea 487/2002 republicata în 2012, legea sǎnǎtǎţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburǎri psihice

- Ordinul nr. 14 din 15 ianuarie 2007 - pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind Serviciul pentru dezvoltarea  deprinderilor de viată independentă și a ghidului metodologic de implementare a acestorstandard

- Ordinul nr. 132/2005 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile destinate protecţiei copiilor strǎzii

- Hotǎrârea nr.1439/2004 privind serviciile specializate destinate copilului care a sǎvârşit o faptǎ penalǎ şi nu rǎspund penal

- Hotǎrârea nr.1443/2004, privind metodologia de repatriere a copiilor români neânsoţiţi şi asigurarea mǎsurilor de protecţie specialǎ în favoarea acestuia în baza cǎreia se întocmeşte planul de repatriere al minorului şi reinserţie socialǎ a acestuia

1.       Promovarea centrării societății pe dezvoltarea și bunăstarea copilului.

Copilul  trebuie  să  reprezinte  o  valoare  centrală  a  oricărei  societății  și  resursa  umană  a  viitorului. Actualele probleme critice ale societății nu pot fi depășite fără un efort colectiv direcționat sistematic pentru bunăstarea copilului.

2.       Promovarea şi respectarea interesului superior al copilului.

Interesul  superior  al  copilului  reprezintă  principiul  fundamental  pe  care  se  bazează  toate  actele normative  ce  reglementează  domeniul  protecţiei  şi  promovării  drepturilor  copilului,  cu  impact  în toate domeniile: educaţie, sănătate, justiţie, asistenţă socială, etc.

 Principiul interesului superior reprezintă, în fapt, o regulă procedurală conform căreia atunci când se impune luarea oricărei decizii, de către o autoritate publică sau privată, care poate influenţ a viaţa, sănătatea  sau  dezvoltarea  copilului,  indiferent  dacă  este  privit  ca  individ  sau  ca  parte  integrantă  a unui grup, factorii de decizie trebuie să analizeze în prealabil toate implicaţiile posibile pe care decizia în cauză le poate avea asupra acestuia.

3.      Universalitatea, nediscriminarea şi egalitatea de şanse

Prin  măsurile  propuse,  Strategia judeţeanǎ pentru  protecţia  şi  promovarea  drepturilor  copilului asigură  cadrul  necesar  respectării  drepturilor  tuturor  copiilor,  fără  nicio  discriminare,  asigurând tuturor exercitarea liberă şi deplină a drepturilor lor.

Problema  discriminării  este  cu  atât  mai  dificil  de  combătut  cu  cât  atitudinea  generală  a  populației este  de  a-i  atribui  o  importanţă  marginală.  Principiul  nediscriminării  obligă  autorităţile  să  ofere tuturor  copiilor  aflaţi  într-o  situaţie  similară  acelaşi  tratament  şi  să  nu  existe  o  disproporţie  între scopul urmărit prin tratament inegal şi mijloacele folosite.

4.      Primordialitatea responsabilităţii părinţilor în creşterea şi îngrijirea copiilor şi caracterul subsidiar,  dar responsabil, al intervenţiilor autorităţilor statului

Prezenta  strategie  îşi  propune  continuarea  măsurilor  privind  acompanierea/sprijinirea, responsabilizarea  şi  conştientizarea  părinţilor  copilului  cu  privire  la  responsabilitatea  primară  ce  le revine în tot ceea ce înseamnă creşterea, îngrijirea, educarea, bunăstarea acestuia.

Exercitarea  acestor  responsabilităţi  esenţiale  trebuie  sprijinită  prin  intervenţia  autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor actori instituţionali, doar atunci când resursele familiale nu asigură pe deplin satisfacerea nevoilor copilului.

5.      Promovarea parteneriatului interinstituțional și cu societatea civilă Obiectivele,  măsurile  şi  activitățile  prevăzute  în  cuprinsul  prezentei  strategii  continuă  linia demersurilor orientate spre întărirea parteneriatului dintre sectorul public şi cel privat, dar și a celui dintre  profesionişti  şi  beneficiari.  Parteneriatul  trebuie  să  asigure  susţinerea  eforturilor  depuse  în vederea  promovării  unor  politici  şi acţiuni destinate  copiilor,  cu  un  accent  mai  puternic  pe  valorile comunităţii.

Parteneriatele  între  diverşii  actori  instituţionali,  factorii  interesați  și  beneficiari  vor  avea  ca  scop schimbarea modului în care comunitatea înţelege să asigure protecţia reală şi efectivă a copiilor.

Este  promovat,  de  asemenea,  parteneriatul  comunitar,  care  porneşte  de  la  premisa  că responsabilitatea  faţă  de  copii  nu  trebuie  să  aparţină  unei  singure  autorităţi  sau  instituţii,  ci  unei întregi  reţele  alcătuite  din  familia  acestuia,  liderii  informali  ai  comunităţii  şi  reprezentanţi  ai instituţiilor sau organizaţiilor responsabile.

6.      Participarea şi consultarea copiilor în adoptarea deciziilor care îi privesc

Participarea  şi  consultarea  reprezintă  elemente  cheie  ale  procesului  de  elaborare  a  politicilor destinate copiilor, asigurând calitatea acestora în luarea deciziilor referitoare la aceştia. Participarea copiilor,  văzută  ca  un  proces  continuu  de  implicare  a  acestora  în  deciziile  care  îi  privesc,  la  toate nivelurile  (familial,  local,  comunitar,  central),  favorizează  în  acelaşi  timp  schimbul  de  informaţii  şi dialogul constant între adulţi şi copii, în baza respectului reciproc şi valorizării opiniilor acestora, prin prisma vârstei şi gradului de maturitate.

7.      Asigurarea stabilităţii, continuităţii şi complementarităţii îngrijirii personalizate acordate fiecărui copil.

Copilul are nevoie de un mediu familial stabil, iar  serviciile oferite lui şi familiei trebuie gândite astfel încât  să  fie  disponibile  în  orice  moment  al  vieţii  acestuia,  urmărind  sprijinirea  autonomiei  la momentul  maturităţii,  concomitent  cu  acoperirea  diferitelor  nevoi  specifice  care  pot  apărea  la  un moment dat.

Importanţa  asigurării  stabilităţii  pentru  fiecare  copil  trebuie  să  rămână  o  prioritate  inclusiv  pentru copilul separat de familie, profesioniştilor din domeniu revenindu-le rolul de a identifica acele soluţii care pot avea caracter de permanenţă.

8.      Echitatea şi transparenţa bugetării/alocărilor financiare destinate copiilor.

Starea de sănătate, educaţia şi incluziunea socială a copiilor au un impact direct atât asupra costurilor societale prezente, cât şi asupra evoluţiei viitoare a societăţii,  iar finanţarea constantă şi echitabilă a măsurilor destinate dezvoltării armonioase a acestora reprezintă una dintre modalităţile efective de îndeplinire  a  obligaţiilor  asumate  de  către  stat  în  ceea  ce  priveşte  protecţia  drepturilor  copilului. Asigurarea  transparenţei  alocărilor  destinate  copiilor  nu  înseamnă  numai  evidenţierea  separată  a acestora în cadrul bugetului general ci şi identificarea acelor modalităţi concrete prin care legislaţia, politicile din domeniu și bugetele să fie utilizate în vederea asigurării respectării drepturilor copiilor.În  procesul  de  asigurare  a  transpunerii  în  practică  a  măsurilor  referitoare  la  respectarea  şi promovarea  drepturilor  copilului,  statului  îi  revine  în  primul  rând  responsabilitatea  asigurării resurselor.

Însăşi Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului obligă, de o manieră lipsită de echivoc, statele părţi în ceea ce priveşte disponibilitatearesurselor publice, alocarea judicioasă a acestora şi utilizarea în scopul asigurării respectării drepturilor copilului.

Alocările  bugetare  explicite  pentru  copii  vor  trebui  să  devină  pentru  autorităţi  o  prioritate  care  să contribuie la asigurarea resurselor necesare asigurării unei protecţii adecvate şi a respectării efective a drepturilor.

• Copiii aflaţi la risc de separare de părinţi. Din acest grup fac parte şi copiii din familii aflate în situaţie de criză (de ex: calamităţi naturale, lipsa unei locuinţe, pierderea veniturilor) pentru care modalitatea de intervenţie trebuie să fie rapidă.
• Copiii separaţi de părinţi. Pentru copiii aflaţi în plasament la o persoană sau familie, la asistent maternal sau într-un serviciu rezidenţial, planul individualizat de protecţie trebuie să aibă drept finalitate, în cel mai scurt timp posibil, o soluţie cu caracter permanent: reintegrarea în familie, adopţia naţională sau integrarea socioprofesională.
• Copiii părăsiţi în unităţi sanitare. Pentru copiii nou născuţi sănătoşi sau cu diferite dizabilităţi, dar şi copiii de diferite vârste, părăsiţi în diferite unităţi sanitare, trebuie să se dispună plasamentul în regim de urgenţă în termen de 5 zile de la constatarea părăsirii acestuia, dacă starea de sănătate o permite.
• Tinerii beneficiari ai unei măsuri de protecţie. Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiază, la cerere, pe o perioadă de până la 2 ani, de protecţie specială, în scopul facilitării integrării sale sociale.
• Copiii abuzaţi, neglijaţi sau supuşi exploatării. Abuzul, neglijarea şi exploatarea sunt forme de rele tratamente produse de către părinţi sau orice altă persoană aflată în poziţie de răspundere, putere sau în relaţie de încredere cu copilul, care produc vătămare actuală sau potenţială asupra sănătăţii acestuia şi îi pun în pericol viaţa, dezvoltarea şi demnitatea. În această categorie sunt incluşi şi copiii traficaţi, exploataţi prin muncă, exploataţi sexual în scopuri comerciale, copiii expuşi migraţiei ilegale, copiii neacompaniaţi aflaţi pe teritoriul altor state, copiii repatriaţi, copiii refugiaţi.
• Copiii delincvenţi (copiii în conflict cu legea). Din acest grup fac parte atât copiii care au săvârşit o faptă penală dar nu răspund penal, cât şi cei care răspund penal. Astfel, copiii care nu răspund penal sunt cei care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi cei cu vârsta între 14 şi 16 ani dacă se dovedeşte că au săvârşit fapta fără discernământ; copiii care răspund penal sunt cei care au vârsta între 14 şi 16 ani dacă se dovedeşte că au săvârşit fapta cu discernământ şi cei care au împlinit vârsta de 16 ani.
• Copiii cu dizabilităţi, HIV/SIDA şi boli cronice grave. Din acest grup fac parte copiii încadraţi într-un grad de handicap, copiii din învăţământul special şi cei integraţi în învăţământul de masă, copiii infectaţi HIV sau bolnavi SIDA, precum şi cei cu boli cronice grave (de exemplu cancer). Abordarea acestui grup de copii se bazeaza pe Clasificarea Internationala a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii aprobate in anul 2001 de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii.
• Copiii străzii. Din acest grup fac parte copiii care trăiesc şi/sau muncesc pe stradă, împreună sau nu cu familia lor, respectiv: a) copiii străzii - cei care trăiesc permanent în stradă şi nu întreţin nici un fel de legături cu familia; b) copii în stradă – cei care se află circumstanţial în stradă şi care păstrează legături ocazionale cu familia; c) copii pe stradă – cei care se află permanent pe stradă trimişi de familie pentru a câştiga bani prin diverse munci, cerşit sau mici furturi; d) familii cu copii în stradă.
• Copiii cu tulburări de comportament. Acest grup de copii se află la risc de a fi separaţi de familie şi, uneori, de a fi integraţi în învăţământ special datorită lipsei de servicii adecvate în toate cele trei sisteme cu care aceştia interferează, respectiv sănătate, educaţie şi protecţia copilului.
• Copiii aparţinând minorităţilor etnice. Din cadrul acestui grup, se va acorda o atenţie sporită copiilor din comunitatea rromă. Se pune accent pe includerea sociala, ca deziderat pentru toti copii, si luarea unor masuri specifice pentru cresterea accesului la serviciile medicale si educationale ale copiilor romi, luandu-se in considerare particularitatile specifice ale acestora.

Strategia se adresează şi părinţilor, atât în calitate de beneficiari direcţi ai serviciilor sociale, alături de copii, cât şi în vederea responsabilizării lor în creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii. Totodată, Strategia are în vedere profesioniştii care interacţionează cu copiii, precum şi comunitatea locală.

1. INSTITUŢIILE RESPONSABILE ŞI PARTENERI ÎN  IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Strategia prezentă se aplică prin coordonarea eforturilor acelor instituţii responsabile şi persoanelor cu atribuţii în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului.

Autorităţile administraţiei publice locale - judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale - au obligaţia de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor comunităţii şi de soluţionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii. Autoritǎţile administratiei publice locale au obligaţia sǎ garanteze şi sǎ promoveze respectarea drepturilor copiilor din unitǎţile administrativ-teritoriale, asigurând prevenirea separǎrii copilului de pǎrinţii sǎi, precum şi protecţia specialǎ a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de îngrijirea pǎrinţilor sǎi.

Serviciile publice de asistenţă socială

Serviciile publice de asistenţă socială sunt organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor de către consiliile municipale şi orăşeneşti, în exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit prevederilor Legii nr.292/2011 privind sistemul naţional de asistenţǎ socialǎ. La nivelul consiliilor locale comunale, în raport cu problematica socială din unitatea administrativ-teritorială respectivă, funcţionează persoane cu atribuţii de asistenţă socială. Serviciile publice de asistenţă socială, precum şi persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, iau măsuri şi desfăşoară activităţi de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie. Acestea au responsabilitatea creării, menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă, familial şi comunitar.

Potrivit Legii 272/2004, republicatǎ, SPAS are în domeniul protecţiei copilului urmǎtoarele atribuţii :

a) monitorizeazǎ şi analizeazǎ situaţia copiilor din unitatea administrativ teritorialǎ, precum şi modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând centralizarea şi sintetizarea datelor şi informaţiilor relevante, în baza unei fişe de monitorizare aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice;

b) realizeazǎ activitatea de prevenire a separǎrii copilului de familia sa;
c) identificǎ si evalueazǎ situaţiile care impun acordarea de servicii şi/sau prestaţii pentru prevenirea separǎrii copilului de familia sa;
d) elaboreazǎ documentaţia necesara pentru acordarea serviciilor si/sau prestaţiilor si acordǎ aceste servicii şi/sau prestaţii, în conditiile legii;
e) asigurǎ consilierea şi informarea familiilor cu copii în întreţinere asupra drepturilor şi obligaţiilor acestora, asupra drepturilor copilului şi asupra serviciilor disponibile pe plan local;

f) asigurǎ şi urmǎresc aplicarea mǎsurilor de prevenire şi combatere a consumului de alcool şi droguri, de prevenire şi combatere a violenţei în familie, precum şi a comportamentului delincvent;

g) viziteaza, periodic, la domiciliu, familiile şi copiii care beneficiazǎ de servicii şi prestaţii şi urmǎresc modul de utilizare a prestaţiilor, precum şi familiile care au în îngrijire copii cu pǎrinţi plecaţi la muncǎ în strǎinǎtate;
h) înainteazǎ propuneri primarului, în cazul în care este necesarǎ luarea unei mǎsuri de protecţie specialǎ în condiţiile legii;

i) urmǎresc evoluţia dezvoltǎrii copilului şi modul în care pǎrinţii acestuia îşi exercitǎ drepturile şi îşi îndeplinesc obligatiile cu privire la copilul care a beneficiat de o mǎsurǎ de protecţie specialǎ şi a fost reintegrat în familia sa;
j) colaboreazǎ cu direcţia generalǎ de asistenţǎ socialǎ şi protecţia copilului în domeniul protecţiei copilului şi transmit acesteia toate datele şi informaţiile solicitate din acest domeniu;

k) urmǎresc punerea în aplicare a hotǎrârilor comisiei pentru protecţia copilului/instanţei de tutelǎ referitoare la prestarea acţiunilor sau lucrǎrilor de interes local, prevǎzute la art.67 alin.2

Comisia pentru protecţia copilului

Comisia pentru protecţia copilului funcţionează în subordinea consiliului judeţean ca organ de specialitate al acestuia, fără personalitate juridică. Aceasta desfăşoară o activitate decizională în materia protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Preşedintele comisiei este secretarul general al judeţului.

Comisia pentru Protecţia Copilului are urmǎtoarele atribuţii stabilite prin Legea 272/2004, republicatǎ şi HG 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului:

- stabileşte încadrarea în grad de handicap a copilului;

- se pronunţǎ în condiţiile legii, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei mǎsuri de protecţie specialǎ a copilului;

- soluţioneazǎ cererile privind eliberarea atestatului de asistent maternal;

- reevalueazǎ periodic hotǎrârile privind mǎsurile de protecţie;

- revocǎ sau înlocuieşte mǎsura stabilitǎ, daca imprejurarile care au determinat stabilirea acestuia s-au modificat;

- soluţioneazǎ plângerile adresate de copii, în mǎsura în care soluţionarea acestora nu este stabilitǎ de lege în competenţa altor instituţii;

- promoveazǎ drepturile copilului în toate activitǎţile pe care le întreprinde;

- informeazǎ pǎrinţii cu privire la consecinţele plasamentului;

         Comisia este competentǎ sǎ decidǎ mǎsuri de protecţie specialǎ, numai dacǎ existǎ acordul pǎrinţilor, precum şi consimţǎmântul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani.

Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului

Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este instituţie publică cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea consiliului judeţean. Rolul acestei instituţii este de asigura la nivel judeţean, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie şi are responsabilitatea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale specializate, în funcţie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă, familial şi comunitar.

Atribuţiile DGASPC aşa cum sunt ele prevǎzute de Legea 272/2004, republicatǎ cu modificǎrile şi comlpetǎrile aduse de Legea nr.257/2013 sunt urmǎtoarele:

- semneazǎ împreunǎ cu reprezentantul poliţiei şi al maternitǎţii procesul verbal în baza cǎruia se va stabili plasamentul în regim de urgenţǎ al copilului abandonat în unitǎţi sanitare (art.12, alin. 2);

- asigurǎ consilierea şi sprijinirea mamelor cu risc de abandon al copilului (art.12, alin 4);

- transmite SPAS dosarul copilului ( art. 12, alin 5);

- sesizeazǎ instanţa judecǎtoreascǎ în situaţia în care considerǎ cǎ sunt întrunite condiţiile prevǎzute de lege pentru decǎderea pǎrinţilor din drepturile pǎrinteşti ( art. 41, alin. 3);

- ia mǎsurile necesare pentru ca pǎrinţii decǎzuţi din drepturile pǎrinteşti sǎ beneficieze de asistenţǎ specializatǎ pentru creşterea capacitǎţtii acestora de a se ocupa de copii, în vederea redobândirii exerciţiului drepturilor pǎrinteşti (art.42, alin 1)

- întocmeşte planul individualizat de protecţie (art.58);

- evalueazǎ persoana sau familia care primeşte în plasament un copil (art. 62);

 - solicitǎ instanţei stabilirea mǎsurii plasamentului în situaţia în care nu existǎ acordul pǎrinţilor (art.65);

- sesizeazǎ instanţa judecatoreascǎ în termen de 48 de ore de la data la care  a fost dispus plasamentul în regim de urgenţǎ (art.70);

- verificǎ trimestrial împrejurǎrile care au stat la baza unei mǎsuri de protecţie (art.72, alin. 1 si 2)

- urmǎreşte modul în care sunt puse în aplicare mǎsurile de protecţie specialǎ ( art. 73);

- verificǎ şi soluţioneazǎ toate sesizǎrile  privind cazurile de abuz şi neglijare (art. 98. lit. a);

- asigurǎ prestarea serviciilor  de specialitate pentru nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijǎrii (art. 98. lit. b);

- colaboreazǎ cu reprezentanţii persoanelor juridice, precum şi cu persoanele fizice care au în îngrijire sau asigurǎ protecţia unui copil şi oferǎ informaţiile necesare soluţionǎrii sesizǎrilor (art. 100);

- sesizeazǎ instanţa judecǎtoreascǎ pentru a decide cu privire la : înlocuirea plasamentului în regim de urgentǎ cu mǎsura plasamentului, decǎderea totalǎ sau parţialǎ din exerciţiul drepturilor pǎrinteşti  (art. 100 alin 3);

- întocmeşte şi prezintǎ instanţei raportul referitor la copil, în toate cauzele care privesc aplicarea Legii 272/2004 (art. 139, alin. 1).

Atribuţiile D.G.A.S.PC. sunt detaliate în HG 1434/2004 privind atribuţiile şi regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale de Asistenţǎ Socialǎ şi Protecţia Copilului:

- întocmeşte raportul de evaluare iniţialǎ a copilului şi familiei acestuia şi propune stabilirea unei mǎsuri de protecţie specialǎ;

- monitorizeazǎ trimestrial activitǎţile de aplicare a hotǎrârilor de instituire a mǎsurilor de protecţie specialǎ;

- identificǎ şi evalueazǎ familiile sau persoanele care pot lua în plasament copii;

- monitorizeazǎ familiile şi persoanele care au primit în plasament copii, pe toatǎ durata acestei mǎsuri;

- identificǎ, evalueazǎ şi pregǎteşte persoane care pot deveni asistenţi maternali profesioniSti; monitorizeazǎ activitatea acestora;

- acordǎ asistenţǎ şi sprijin pǎrinţilor copilului separat de familie, în vederea reintegrǎrii în mediul sǎu familial;

- reevalueazǎ cel puţin o datǎ la trei luni împrejurǎrile care au stat la baza mǎsurilor de protecţie;

- îndeplineşte demersurile vizând deschiderea procedurii de adopţie;

- identificǎ persoane sau familii cu domiciliul în România care doresc sǎ adopte copii; evalueazǎ condiţiile materiale şi garanţiile morale pe care acestea le prezintǎ şi elibereazǎ atestatul de familie sau persoanǎ aptǎ sa adopte;

- monitorizeazǎ evoluţia copiilor adoptaţi;

- coordoneazǎ şi sprijinǎ activitatea autoritǎţilor administraţiei publice locale din judeţ în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului;

- coordoneazǎ metodologic activitatea de prevenire  a separǎrii copilului de pǎrinţi;

- acordǎ asistenţǎ tehnicǎ pentru crearea şi formarea structurilor comunitare consultative ca formǎ de sprijin în activitatea de asistenţǎ socialǎ;

- colaboreazǎ cu organizaţii neguvernamentale care desfǎşoarǎ activitaţi în domeniul asistenţei sociale sau cu agenţi economici prin incheierea de convenţii de colaborare cu aceştia;

- dezvoltǎ parteneriate şi colaboreazǎ cu ONG-uri şi cu alţi reprezentanţi ai societǎţii civile în vederea acordǎrii şi diversificǎrii serviciilor sociale în funcţie de nevoile comunitǎtilor;

- colaboreazǎ cu celelalte direcţii în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin conform legii;

- asigurǎ consultanţǎ de specialitate privind acordarea serviciilor, mǎsurilor şi prestaţiilor de asistenţǎ socialǎ;

- prezintǎ anual rapoarte de activitate consiliului judeţean;

- asigurǎ acordarea şi plata drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap;

- sprijinǎ şi dezvolta un sistem de informare şi consultanţǎ accesibil persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap şi oricǎror persoane aflate în nevoie, precum şi familiilor acestora;

- acţioneazǎ pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecţia instituţionalizatǎ  a persoanelor în nevoie;

- organizeazǎ activitatea de selectare şi angajare a personalului din aparatul propriu, de evaluare periodicǎ şi de formare continuǎ a acestuia;

- asigurǎ serviciile de secretariat ale Comisiei pentru Protecţia Copilului şi Comisiei de expertizǎ medicalǎ a persoanelor adulte cu handicap;

- îndeplineşte orice alte atribuţii prevǎzute în acte normative sau stabilite prin hotǎrâri ale consiliului judeţean;

Inspectoratul de Poliţie Judeţean

- întocmeşte şi semneazǎ un proces verbal de constatare a pǎrǎsirii copilului în termen de 5 zile de la sesizarea unitǎţii medicale împreunǎ cu reprezentanţii DGASPC şi maternitǎţii ;

- întreprinde verificǎri specifice privind identitatea mamei şi comunicǎ aceste verificǎri DGASPC în termen de 30 de zile de la întocmirea procesului verbal ;

- preia sesizǎrile fǎcute de pǎrinţi cu privire la dispariţia copiilor de la domiciliu ;

- primeste plângerile copiilor cu privire la încalcarea drepturilor fundamentale ;

- are obligaţia de a lua mǎsurile corespunzǎtoare pentru prevenirea folosirii copiilor în producţia şi traficul ilicit al substanţelor interzise ; conştientizarea publicului larg cu privire la aceastǎ problematicǎ, inclusiv prin intermediul sistemului de învǎţǎmânt ; sprijinirea copiilor şi familiilor acestora prin consiliere şi îndrumare, prin elaborarea de politici şi strategii care sǎ garanteze recuperarea fizicǎ şi psihicǎ  si reintegrarea socialǎ  a copiilor dependenţi de droguri ;

- sprijinǎ reprezentanţii DGASPC pentru verificarea sesizǎrilor privind cazurile de abuz şi neglijare a copiilor ;

- asigurǎ mǎsuri de prevenire împotriva oricǎrei forme de exploatare a copilului ;

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cǎlǎraşi :

- întreprinde mǎsurile necesare pentru facilitarea accesului la educaţie preşcolarǎ şi asigurarea învǎţǎmântului general obligatoriu şi gratuit pentru toţi copiii ; dezvoltǎ programe de educaţie pentru pǎrinţii tineri, inclusiv în vederea prevenirii violenţei în familie ; organizeazǎ cursuri speciale  de pregǎtire pentru copiii care prezintǎ nevoi speciale de educaţie, copiii care au abandonat şcoala, în vederea reintegrǎrii lor în sistemul naţional de învǎţǎmânt ; respectarea dreptului copilului la timp de odihnǎ şi timp liber precum şi a dreptului acestuia de a participa liber la viaţa culturalǎ şi artisticǎ, prevenirea abandonului şcolar din motive economice, luând mǎsuri active de acordare a unor servicii sociale în mediul şcolar cum sunt : hranǎ, rechizite, transport, etc.

- semnaleazǎ DGASPC cazurile de rele tratamente, abuzuri sau de neglijare a copiilor.

Direcţia de Muncǎ şi Incluziune Socialǎ Cǎlǎraşi

-         acordǎ lunar, pentru toţi copiii care beneficiazǎ de mǎsurǎ de protecţie,

alocaţia de plasament ;

-         asigurǎ complementaritatea şi continuum-ul de servicii.

Agenţia Judeţeanǎ pentru Ocuparea Forţei de Muncǎ Cǎlǎraşi

- asigurǎ accesul tinerilor care pǎrǎsesc/vor pǎrǎsi sistemul de protecţie a copilului la programele şi cursurile de formare profesionalǎ, informarea şi consilierea acestora în legaturǎ cu posibilitǎţile de angajare, orientare profesionalǎ, precum şi pentru punerea în legalitate a tinerilor care lucreazǎ fǎrǎ forme legale.

Judecǎtoria Cǎlǎraşi / Parchetul de pe lângǎ Judecǎtoria Cǎlǎraşi

- hotǎrǎşte cu privire la exercitarea drepturilor şi îndatoririlor pǎrinteşti în cazul în care existǎ neînţelegeri între pǎrinţi ;

- soluţioneazǎ cauzele penale privind urmǎtoarele infracţiuni : îndemnul ori înlesnirea practicǎrii cerşetoriei ; tragerea de foloase de pe urma practicǎrii cerşetoriei de cǎtre un minor ; recrutarea sau constrângerea  de cǎtre orice persoanǎ a unui minor la cerşetorie ;

- primeşte plângerile formulate de minori cu privire la încalcarea drepturilor fundamentale ;

- hotǎrǎşte cu privire la deplasarea copiilor în strǎinǎtate în situaţiile în care existǎ neînţelegeri între pǎrinţi ;

- instituie tutela ;

- hotǎrǎşte cu privire la persoana care exercitǎ drepturile şi indeplineşte obligaţiile pǎrinteşti în cazul în care copilul este lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea pǎrinţilor ; modalitǎţile în care se exercitǎ drepturile şi se îndeplinesc obligaţiile pǎrinteşti ; decǎderea totalǎ sau parţialǎ din exerciţiul drepturilor pǎrinteşti ; redarea exerciţiului drepturilor pǎrinteşti.

Tribunalul Cǎlǎraşi / Parchetul de pe lângǎ Tribunalul Cǎlǎraşi

- dispune mǎsuri de protecţie specialǎ pentru copiii separaţi temporar sau definitiv de pǎrinţi ;

- hotǎrǎşte cu privire la persoana care exercitǎ drepturi şi obligaţii pǎrinteşti ;

- poate limita exercitarea dreptului de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu ambii pǎrinţi în cazul în care existǎ motive temeinice de naturǎ  a periclita dezvoltarea fizicǎ, mentala, spiritualǎ, moralǎ sau socialǎ a copilului ;

- exercitǎ revizuirea judiciarǎ în cazul în care copilul este separat de pǎrinţi sau de unul dintre aceştia împotriva voinţei lor, în cǎi de atac ;

- hotǎrǎşte cu privire la persoana care exercitǎ drepturile şi îndeplineşte obligaţiile pǎrinteşti în cazul în care copilul este lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea pǎrinţilor ; modalitǎţile în care se exercitǎ drepturile şi se îndeplinesc obligaţiile pǎrinteşti ; decǎderea totalǎ sau parţialǎ din exerciţiul drepturilor pǎrinteşti ; redarea exerciţiului drepturilor pǎrinteşti.

Direcţia de Sǎnǎtate Publicǎ Cǎlǎraşi

- adoptǎ mǎsuri necesare reducerii mortalitǎţii infantile, prevenirii malnutriţiei şi îmbolnǎvirilor ; asigurarea şi dezvoltarea serviciilor medicale primare şi comunitare ; asigurarea serviciilor medicale pentru gravide în perioada pre şi postnatalǎ ; dezvoltarea de acţiuni şi programe pentru ocrotirea sǎnǎtaţii şi de prevenire a bolilor, de asistenţǎ a pǎrintilor si de educatie, precum si de servicii în materie de planificare familialǎ ; derularea sistematicǎ în unitǎţile şcolare de programe de educaţie pentru viaţǎ, inclusiv educaţie sexualǎ pentru copii, în vederea prevenirii contactǎrii bolilor cu transmitere sexualǎ şi a graviditǎţii minorelor ;

VII.   OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE/MĂSURI

OBIECTIV GENERAL  1:  Îmbunǎtǎţirea accesului tuturor copiilor la servicii de calitate

OBIECTIVE SPECIFICE ŞI MĂSURI :

Creşterea gradului de acoperire a serviciilor la nivel local

- asigurarea funcţionǎrii serviciilor publice de asistență socială  în fiecare unitate administrativ-teritorială

- creșterea accesului copiilor la servicii de sănătate de tip preventiv și curativ

- creșterea accesului copiilor la educație

- dezvoltarea de facilităţi destinate activităţilor recreative şi petrecere a timpului liber de către copii

 Creşterea calitǎţii tuturor serviciilor furnizate copiilor

- creşterea calităţii serviciilor sociale destinate copiilor

- creșterea calității resurselor umane din serviciile sociale pentru copii

Creșterea capacitații beneficiarilor de a accesa şi utiliza serviciile destinate copilului şi familiei

-  implicarea comunităţii în asigurarea respectării drepturilor copiilor

- creşterea gradului de cunoaştere şi de conştientizare de către copii şi familiile acestora a drepturilor şi responsabilităţilor lor şi a serviciilor pe care aceştia le pot accesa

- monitorizarea și evaluarea situației copiilor din judeţ, identificarea tuturor copiilor vulnerabili

- stimularea culturii organizaționale în utilizarea evaluării în toate instituţiile publice cu un rol activ în promovarea drepturilor copilului

OBIECTIV GENERAL  2: Respectarea drepturilor şi promovarea incluziunii sociale a copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile

OBIECTIVE SPECIFICE ŞI MĂSURI :

Eliminarea barierelor de atitudine şi mediu în vederea reabilitării şi reintegrării sociale a copiilor cu dizabilităţi

- susținerea familiilor cu copii cu dizabilități în vederea creșterii şi îngrijirii în familie

Reducerea decalajului de oportunități dintre copiii romi și ne-romi

- combaterea atitudinii negative a societăţii faţă de romi, în general şi faţă de copiii romi în special

Continuarea tranziţiei de la îngrijirea instituţională a copiilor la îngrijire comunitară

- creșterea eficienței și eficacității actualului sistem de servicii de îngrijire de tip familial

- dezvoltarea abilităților de viață independentă ale copiilor, în vederea pregătirii acestora pentru părăsirea sistemului de protecţie specială

Reducerea fenomenului copiii străzii

- dezvoltarea serviciilor specializate destinate copiilor străzii, în acord cu nevoile existente

- reducerea cauzelor ajungerii copiilor în stradă

Încurajarea reintegrării sociale şi familiale a copiilor în conflict cu legea şi prevenirea recidivelor

- dezvoltarea reţelei de servicii implicate în lucrul cu copiii aflaţi în conflict cu legea

Întărirea controlului consumului de droguri, sau alte substanţe nocive în rândul copiilor şi reducerea consecinţelor acestui fenomen

- conştientizarea de către copii, a efectelor grave ale consumului de droguri sau de alte substanţe nocive

Oferirea de sprijin adecvat copiilor cu părinți plecaţi la muncă în străinătate precum și persoanelor care îi îngrijesc

- dezvoltarea de măsuri specifice şi servicii de suport pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate

Prevenirea sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor

-asigurarea de servicii de sănătate a reproducerii și planificare familială în rândul copiilor și adolescenților

OBIECTIV GENERAL  3: Prevenirea şi combaterea oricăror forme de violenţă

OBIECTIVE SPECIFICE ŞI MĂSURI :

Promovarea valorilor nonviolenței și implementarea unor acțiuni de sensibilizare

- creşterea gradului de cunoaştere şi de conştientizare de către copii, părinţi, profesionişti şi populaţia generală a tuturor formelor de violenţă

Reducerea fenomenului violenţei în rândul copiilor

-întărirea capacităţii furnizorilor de servicii publice în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea oricăror forme de violenţă asupra copilului

VIII.  REZULTATE  AŞTEPTATE

Rezultatele de impact aşteptate la sfârşitul perioadei de implementare a prezentei strategii sunt următoarele:

-  Ieşirea copiilor din sărăcie sau excluziune socialǎ

-  Reducerea numărului copiilor separaţi temporar sau definitiv de familie

-  Copiii de vârstă mică separaţi temporar sau definitiv de familie beneficiază de îngrijire în servicii de tip familial

-  Copiii cu dizabilități au acces la servicii de depistare precoce, evaluare şi reabilitare

-  Reducerea semnificativă a numărului copiilor victime ale oricarei forme de violenţă

-  Implicarea activă a copiilor în elaborarea strategiilor şi documentelor de politică publică

-  Scǎderea numǎrului copiilor aflaţi în abandon şcolar în  învăţământul  obligatoriu 

-  Copiii cunosc riscurile şi efectele grave ale consumului de droguri sau de alte substanţe nocive

-  Copiii, în funcție de caracteristicile vârstei, au acces la servicii de sănătate a reproducerii

Rezultatele specifice ale îndeplinirii obiectivelor sunt următoarele:

 Obiectiv general - Accesul tuturor copiilor la servicii de calitate

-  Profesionişti  din  diverse  domenii  formaţi  în  vederea  organizării  de  activităţi  recreative  şi petrecere a timpului liber

-  Parteneriate public-privat funcţionale

-  Servicii destinate copiilor înfiinţate în baza parteneriatelor public-privat

-  Proceduri de lucru revizuite

-  Copiii au acces la servicii medicale de calitate

-  Servicii de educaţie antepreşcolară şi preşcolară adecvate nevoilor copiilor

-  Politicile şi strategiile includ bune practici recunoscute şi evaluate

-  Profesioniştii  care  intră  în  contact  cu  copilul  sunt  formaţi  în  domeniul  protecţiei  drepturilor copilului

-  Copiii sunt informaţi cu privire la drepturile şi îndatoririle lor şi la serviciile publice pe care le pot accesa

-  Structuri  comunitare  consultative  constituite  şi  susţinute  (prin  asistenţă  tehnică) 

-  Campanii locale derulate în vederea promovării drepturilor copilului

Obiectiv general - Respectarea drepturilor şi promovarea incluziunii sociale a copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile

-  Copiii  cu  dizabilități  au  acces  cât  mai  rapid  la  serviciile  necesare  de  depistare  precoce  şi evaluare

-  Copiii cu dizabilități beneficiază de servicii prietenoase şi accesibile

-  Părinţii  care  au  în  îngrijire  copii  cu  dizabilităţi  sunt  sprijiniţi  în  vederea acoperirii  nevoilor specifice ale copiilor şi ale lor

- Ponderea populaţiei care dezvoltă atitudini pozitive faţă de copiii cu dizabilităţi, crescută  

-  Ponderea populaţiei cu atitudini negative faţă de romi , scăzută

-  Copiii romi au acces la serviciile sociale, educaţionale şi medicale

-  Copiii romi au asigurate oportunităţi egale cu copiii ne-romi în toate formele de învățământ

-  Copiii  de  vârstă  mică  separaţi  temporar  sau  definitiv  de  familie  beneficiază  de  îngrijire  în servicii de tip familial.

-  Profesioniştii din sistemul de protecţie specială formaţi în vederea pregătirii copiilor pentru părăsirea sistemului de protecţie special

-  Abilităţi de viață independentă ale copiilor dezvoltate

-  Statistici privind situaţia copiilor străzii la nivel judeţean realizat

- Servicii sociale destinate copiilor străzii dezvoltate

-  Copiii aflați în situații de conflict cu legea au acces la servicii de reintegrare socială și familialǎ

-  Copiii cunosc riscurile şi efectele grave ale consumului de droguri sau de alte substanţe nocive

-  Copiii au acces la servicii de sănătate a reproducerii, în funcție de caracteristicile vârstei.

Obiectiv general - Prevenirea şi combaterea oricăror forme de violenţă

-  Copiii,  părinţii,  profesioniştii  şi  populaţia  generală  recunosc  toate  formele  de  violenţă  şi efectele grave ale acestora.

LISTĂ ABREVIERI

MMFPSPV                            - Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale si Persoanelor Vârstnice

CJ                                           - Consiliul Judeţean

AJPIS                                     - Agenţia Judeţeanǎ pentru Plǎţi şi Inspecţie Socialǎ

ISJ                                          - Inspectoratul Şcolar Judeţean

CPC                                       - Comisia pentru Protecţia Copilului

ANPDCA                              - Autoritatea Naţionalǎ pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie

CPECA                                  - Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog

IPJ                                          - Inspectoratul Judeţean de Poliţie

DSP                                        - Direcţia de Sǎnǎtate Publicǎ

ANITP                                               - Agenţia Naţionalǎ Împotriva Traficului de Persoane

SCC                                       - Structuri Comunitare Consultative

DCEP                                     - Direcţia Comunitarǎ de Evidenţă a Persoanelor

CL                                          - Consiliul Local

DPC                                       - Direcţia Protecţia Copilului

SPAS                                     - Serviciul Public de Asistenţǎ Socialǎ

BJR                                         - Biroul Judeţean pentru Romi

EIL                                         - Echipa Intersectorialǎ Localǎ

• Prec
• Mai departe